Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a demarat testele finale ale echipamentelor şi ale sistemului SCADA care va supraveghea non-stop traficul pe Secţiunea 4 (Tigveni – Curtea de Argeş) a Autostrăzii Sibiu–Piteşti (A1), a anunţat conducerea instituţiei. Operaţiunile sunt coordonate din Centrul de Monitorizare găzduit în incinta Centrului de Întreţinere şi Coordonare (CIC) de la Curtea de Argeş.
Dotări şi proceduri de siguranţă
În centrul atenţiei se află tunelul Momaia, cu o lungime de 1.350 metri, în interiorul căruia au fost instalate peste 2.500 de puncte de monitorizare — combinaţie de senzori şi camere inteligente, fixe şi mobile. Aceste echipamente permit detectarea incidentelor sau a obiectelor aflate pe carosabil şi pot comanda închiderea unei benzi sau, dacă situaţia impune, a întregului arc al galeriei.
Centrul de Monitorizare dispune de 14 monitoare şi 36 de calculatoare şi va fi operat de un personal structurat în ture, 11 specialişti asigurând supraveghere permanentă, 24 de ore din 24. Testele actuale urmăresc atât funcţionarea individuală a echipamentelor, cât şi integrarea lor în sistemul central SCADA.
„Fără aceste teste, obligatorii conform cerinţelor europene privind siguranţa în tuneluri, circulaţia nu se poate deschide pe această secţiune”,
se arată în comunicarea oficială a directorului general al CNAIR, Cristian Pistol.
Simulări şi calendar
După încheierea testelor de echipamente din această perioadă, la sfârşitul lunii noiembrie sunt programate testele finale, realizate în colaborare cu reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi ai CNAIR. Aceste exerciţii vor include simulări de incendiu (cu generare de fum şi foc), acţiuni de stingere şi verificări de control al traficului, etape necesare pentru conformitatea cu standardele de siguranţă aplicabile tunelurilor rutiere.
Conform declaraţiilor instituţiei, în tunel va fi instituită o limită de viteză de maximum 80 km/h pentru a creşte siguranţa circulaţiei.
Stadiul lucrărilor pe Secţiunea 4
Lucrările de drum la întreaga secţiune de 9,86 km sunt finalizate. Pe cele 12 poduri, pasaje şi viaducte, cu o lungime cumulată de 2.620 metri, au fost aşternute straturile finale de asfalt, s-au trasat marcajele şi s-au montat parapetii. Deschiderea circulaţiei pe această porţiune este programată pentru acest an, înaintea termenului contractual iniţial de finalizare, stabilit pentru februarie 2027.
Impactul asupra Autostrăzii Sibiu–Piteşti
Odată dată în trafic, Secţiunea 4 va permite circulaţia pe aproximativ 54 km din totalul de 122 km planificaţi pentru autostrada Sibiu–Piteşti. Valoarea contractului aferent secţiunii este de 1,678 miliarde lei (fără TVA), cu finanţare asigurată prin Programul de Transport 2021–2027.
Deschiderea secţiunii va avea implicaţii imediate asupra mobilităţii între zona Sibiu şi Piteşti: reducerea timpilor de parcurgere pentru vehiculele de tranzit şi, pe termen mediu, decongestionarea unor tronsoane de drum naţional folosite actualmente ca trasee ocolitoare. Totodată, deschiderea parţială a autostrăzii pune accentul pe funcţionalitatea instalaţiilor de siguranţă, în special în zona tunelului Momaia, unde condiţiile de intervenţie şi evacuare sunt mai stricte.
Elemente tehnice într-un tabel
| Element | Valoare |
|---|---|
| Lungime tunel Momaia | 1.350 m |
| Puncte de monitorizare instalate | peste 2.500 |
| Personal centru | 11 specialişti |
| Monitoare / Calculatoare | 14 / 36 |
| Lungime secţiune | 9,86 km |
| Valoare contract | 1,678 miliarde lei (fără TVA) |
Ce urmează pentru şoferi şi autorităţi
- La finalul testelor vor urma exerciţii comune ISU–CNAIR care vor valida procedurile de intervenţie;
- Viteza în tunel va fi limitată la 80 km/h pentru protejarea traficului;
- Deschiderea circulaţiei este condiţionată de rezultatul testelor de siguranţă impuse la nivel european.
Reprezentanţii CNAIR subliniază că fără parcurgerea tuturor acestor etape, circulaţia nu poate fi deschisă, în conformitate cu reglementările europene care guvernează operarea tunelurilor rutiere. Calendarul anunţat indică o intenţie clară de punere în funcţiune înainte de termen, dar decizia finală va depinde de rezultatul simulărilor şi al verificărilor tehnice.
Monitorizarea şi intervenţia eficientă în tunelurile moderne rămân esenţiale pentru siguranţa utilizatorilor, iar investiţiile în sisteme inteligente şi personal specializat vor defini, în continuare, ritmul de darea în trafic a tronsoanelor critice din reţeaua de autostrăzi.
