Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi asocierea între Primăria Municipiului Bucureşti, Primăria Sectorului 2, Consiliul Judeţean Ilfov şi oraşul Voluntari pentru realizarea Pasajului Petricani, proiect de anvergură menit să fluidizeze circulaţia în zona de nord a Capitalei. Anunţul a fost transmis oficial de Primăria Capitalei.
Un pasaj de aproape 1 km pentru traversarea nodurilor aglomerate
Proiectul prevede o structură rutieră cu o lungime estimată la aproape 1 kilometru, care va traversa mai multe puncte critice din reţeaua rutieră şi feroviară a zonei. În mare, traseul pasajului va:
- trece peste intersecţia dintre Şoseaua Petricani şi Şoseaua Fabrica de Glucoză;
- supratraversa intersecţia cu Bulevardul Dimitrie Pompeiu;
- trece apoi sub linia ferată a magistralei Bucureşti–Constanţa.
Proiectul include, de asemenea, reconfigurarea completă a Şoselei Petricani şi a Şoselei Bucureşti Nord şi adaptări ale zonei adiacente căii ferate pentru a permite execuţia lucrărilor.
Distribuţia responsabilităţilor între părţi
Conform acordului de colaborare aprobat de CGMB, Primăria Sectorului 2 va avea un rol central în derularea procedurilor administrative şi tehnice, în timp ce celelalte părţi implicate oferă sprijin administrativ şi financiar. Principalele atribuţii comunicate sunt sintetizate în tabelul de mai jos:
| Instituţie | Responsabilităţi principale |
|---|---|
| Primăria Sectorului 2 | Gestionarea procedurilor de achiziţie publică pentru studiul de fezabilitate, proiectare şi execuţie; contribuţie la finanţarea lucrărilor; proceduri de expropriere pe raza administrativă. |
| Primăria Municipiului Bucureşti | Sprijin pentru obţinerea avizelor şi acordurilor; colaborare la identificarea surselor de finanţare. |
| Consiliul Judeţean Ilfov | Asistenţă în obţinerea avizelor şi participare la demersurile de finanţare şi coordonare regională. |
| Oraşul Voluntari | Sprijin administrativ şi implicare în etapele care privesc teritoriul local. |
Documentul aprobat prevede ca autorităţile să colaboreze pentru identificarea şi asigurarea surselor de finanţare necesare, fără a detalia deocamdată mecanismele sau sursele exacte de finanţare.
Context: blocaje cronice şi promisiuni mai vechi
Zona vizată este cunoscută pentru ambuteiajele repetate: potrivit anunţului oficial, zeci de mii de autovehicule tranzitează zilnic axele afectate şi sunt prinse în blocaje, în special la trecerile peste calea ferată Bucureşti–Constanţa. Administraţia locală aminteşte că ideea unui pasaj suspendat în acea zonă figurează în planurile autorităţilor încă din 2010, fără a exista până acum o execuţie concretă la scară largă.
Pasajul Petricani este conceput să facă parte dintr-un viitor nod intermodal al regiunii, în care urmează să fie integrate şi alte proiecte majore de mobilitate, menţionate în documentele preliminare: extinderea Magistralei M2 de metrou şi realizarea unei noi staţii pentru trenurile regionale. Planificarea integrată urmăreşte atât creşterea capacităţii de trafic, cât şi conectivitatea între mijloacele de transport.
Impact pentru locuitori şi paşi următori
Implementarea proiectului va implica exproprieri pe porţiuni aflate în competenţa Sectorului 2 şi modificări ale circulaţiei pe artere importante pe durata lucrărilor. Din documentele asociate aprobării deciziei rezultă că autorităţile vor lansa procedurile de expropriere şi achiziţii publice, iar aceste etape vor preceda fazele de proiectare şi execuţie.
Pe termen scurt, autorităţile trebuie să finalizeze studiul de fezabilitate, proiectarea şi să obţină toate avizele necesare. Ulterior urmează selecţia executantului prin achiziţie publică şi demararea lucrărilor, în funcţie de modul în care vor fi asigurate finanţările.
Reprezentanţii administraţiilor implicate nu au comunicat, în momentul aprobării asocierii, termene exacte pentru finalizarea studiilor sau pentru începerea lucrărilor.
Ce rămâne de urmărit
- finalizarea studiului de fezabilitate şi elaborarea proiectului tehnic;
- detalierea surselor de finanţare şi a mecanismelor de cofinanţare între părţi;
- calendarul exproprierilor şi modul de compensare pentru proprietăţile afectate;
- impactul asupra traficului pe perioada lucrărilor şi măsurile de gestionare a circulaţiei.
Decizia CGMB deschide calea pentru paşi procedurali concreţi, însă succesul implementării va depinde de coordonarea administrativă între primării şi Consiliul Judeţean Ilfov, de obţinerea avizelor şi de asigurarea finanţării pentru un proiect cu caracter complex şi cu multiple exigenţe tehnice.
