Un studiu realizat de compania de resurse umane SD Worx, citat de Agerpres, arată că problema navetei în România are mai degrabă cauze de mobilitate decât de distanțele efective dintre locuință și locul de muncă. Datele, culese în perioada 27 ianuarie – 20 februarie 2026 pe un eșantion de 16.500 de angajați și 5.936 de decidenți HR din 16 ţări europene, plasează România pe locul al şaselea în Europa ca timp mediu petrecut pentru naveta zilnică.
Diferențe între distanță și timp: ce arată cifrele
Conform studiului, angajații din România parcurg, în medie, 17 kilometri pe zi pentru naveta dus‑întors, cea mai scurtă distanță dintre cele 16 țări analizate. În același timp, timpul mediu petrecut pentru deplasare este de 53 de minute pe zi, peste durata maximă pe care angajații români declară că ar fi dispuși să o aloce, respectiv 51 de minute. La nivel european, media distanței este de 45 km, iar media timpului de navetă este de 45 de minute.
Raportul evidenţiază astfel o discrepanţă importantă între distanță și timp, ceea ce sugerează probleme de fluiditate a traficului și de infrastructură de transport, în special în marile aglomerări urbane.
București‑Ilfov: cea mai lungă navetă în timp, nu în kilometri
Regiunea București‑Ilfov înregistrează cea mai pronunțată diferență între distanță și durată: angajații din zonă parcurg în medie 16 km dus‑întors, însă petrec 73 de minute zilnic pe drum. În celelalte regiuni de dezvoltare din România, durata medie a navetei variază între 43 și 49 de minute, conform studiului.
Aceste cifre confirmă o realitate observată de mult pe piața locală a muncii: apropierea geografică dintre locuință și locul de muncă nu garantează o navetă scurtă dacă infrastructura rutieră sau opțiunile de transport public sunt inadecvate.
Distribuția timpilor de deplasare în România
Studiul mai oferă repere asupra frecvențelor timpilor de navetă în rândul angajaților români:
- 63% declară că parcurg între 10 și 29 km pe zi pentru navetă;
- 47% își încheie naveta în mai puțin de 45 de minute;
- 16% petrec cel puțin 90 de minute pe drum în fiecare zi;
- 11% alocă navetei zilnice cel puțin două ore.
| Indicator | România | Europa (medie) |
|---|---|---|
| Distanţă medie (km/zi) | 17 km | 45 km |
| Timp mediu navetă (minute/zi) | 53 min | 45 min |
| Timp mediu navetă București‑Ilfov | 73 min | — |
Implicaţii economice şi sociale
Timpul îndelungat petrecut în navetă are efecte directe asupra productivității, a echilibrului viață profesională‑viață personală și, implicit, asupra costurilor suportate de angajați (transport, timp pierdut). Deși studiul nu cuantifică pierderile economice, datele privind proporția angajaților care petrec peste 90 de minute sau două ore pe zi sugerează un potențial impact semnificativ la nivelul forței de muncă din regiuni aglomerate, în special în București‑Ilfov.
Diferența între distanţă și timp indică probleme de mobilitate: congestie rutieră, lipsă a unor conexiuni eficiente între zonele rezidenţiale şi cele de activitate economică sau variante insuficiente de transport public rapide și regulate.
Ce pot urmări autorităţile locale şi angajatorii
Pentru a atenua presiunea navetei, autoritățile locale și operatorii de transport pot lua în calcul măsuri ce reduc timpul real de deplasare, precum optimizarea rutelor, investiții în infrastructură prioritizată, extinderea benzilor dedicate transportului în comun sau încurajarea modelelor de lucru hibride, acolo unde activitatea o permite. Angajatorii pot contribui prin scheme de lucru flexibile, programe de lucru decalate sau susținerea transportului dedicat pentru angajaţi.
Studiul SD Worx oferă o bază de date relevantă pentru planificarea politicilor locale de mobilitate. Pentru regiunea București‑Ilfov, unde diferenţa dintre distanţă și timp este cea mai mare, recomandarea implicită este prioritizarea intervenţiilor care reduc congestia și cresc viteza de deplasare, nu doar apropierea fizică a locuinţei de locul de muncă.
Datele studiului pot servi ca instrument de referinţă pentru autorităţile judeţene şi municipale în stabilirea planurilor de mobilitate urbană durabilă şi a proiectelor de infrastructură cu impact imediat asupra timpilor de navetă.
