Banca Naţională a României (BNR) a decis, în unanimitate, păstrarea ratei de politică monetară la 6,50%, menţinerea facilităţii Lombard la 7,50% şi a facilităţii de depozit la 5,50%, conform minutei ultimei şedinţe a Consiliului de Administraţie. Decizia, argumentată prin necesitatea „asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu”, vine într-un context în care banca centrală estimează o temperare mai lentă a inflaţiei şi o revenire economică mai modestă în a doua parte a anului.
Semnale din economie şi motivele menţinerii dobânzii
Membrii Consiliului au subliniat că evoluţia inflaţiei rămâne determinată de factori externi şi de politici fiscale: consolidarea bugetară, şocul energetic şi tensiunile geopolitice au redus cererea internă şi au influenţat atât preţurile administrate, cât şi costurile importurilor. De asemenea, banca identifică ca surse importante ale presiunilor inflaţioniste „efecte indirecte ale scumpirii combustibililor” şi „creşterea cursului de schimb leu/euro şi a dinamicii preţurilor unor importuri”.
În luna iunie, rata anuală a inflaţiei a coborât la 10,42%, de la 10,85% în mai, dar rămâne semnificativ peste nivelul din martie, când era 9,87%. În paralel, inflaţia de bază CORE2 ajustat şi-a întrerupt reducerea, urcând la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie, pe fondul accelerării preţurilor serviciilor şi al componentelor non-alimentare.
„asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu”
Prognoză revizuită şi implicaţii
O modificare importantă consemnată în minută este înrăutăţirea prognozei pentru sfârşitul anului: BNR estimează acum o rată anuală a inflaţiei de 6,1% în decembrie 2026, un nivel cu 0,6 puncte procentuale peste proiecţia publicată în mai. Această revizuire reflectă efectele persistente ale preţurilor la energie şi ale deprecierii cursului leu/euro asupra costurilor importate.
Consiliul a reiterat că menţinerea rezervelor minime obligatorii la nivelurile curente pentru pasivele în lei şi valută este adecvată în acest moment. În lipsa unui recul mai rapid al presiunilor inflaţioniste, banca a considerat că păstrarea raţionamentului monetar activ şi a unui nivel relativ ridicat al dobânzilor este necesară pentru ancorarea aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi mediu.
- Rată anuală a inflaţiei: 10,42% (iunie 2026)
- Inflaţie de bază CORE2 ajustat: 8,3% (iunie 2026)
- Prognoză BNR pentru decembrie 2026: 6,1%
Context macroeconomic şi posibile consecinţe
Minutele arată că, deşi există semne de temperare a inflaţiei alimentare procesate, acestea nu compensează impactul major al scumpirii carburanţilor şi al deprecierii leului asupra preţurilor importate. Un curs mai slab al leului majorând costurile pentru consum şi producţie, presiunile se pot transmite în continuare către preţuri, în special dacă evoluţiile externe rămân nefavorabile.
Menţinerea dobânzii la un nivel comparativ ridicat are implicaţii directe pentru costul creditului în economie, pentru cheltuielile cu dobânzile ale sectorului public şi pentru deciziile de investiţii şi consum ale firmelor şi gospodăriilor. În acelaşi timp, un regim monetar mai restrictiv urmăreşte să ancoreze aşteptările privind inflaţia şi să limiteze transmiterea efectelor externe asupra preţurilor interne.
| Instrument | Nivel stabilit |
|---|---|
| Rată politică monetară | 6,50% |
| Facilitate Lombard | 7,50% |
| Facilitate depozit | 5,50% |
Pe termen scurt, evoluţia inflaţiei va rămâne sensibilă la mişcările preţului energiei şi la dinamica cursului de schimb. BNR semnalează astfel o atenţie sporită la riscurile externe şi la efectele secundare ale politicilor fiscale, reafirmând poziţia că stabilitatea preţurilor pe termen mediu rămâne obiectiv prioritar pentru politica monetară.
