Apa Nova București a anunţat oficial că va contesta în instanţă atât raportul întocmit de Garda Naţională de Mediu (GNM), cât şi sancţiunile dispuse după controalele care au urmat valului de reclamaţii privind mirosuri puternice resimţite în Bucureşti şi judeţul Ilfov în 17–18 august. Compania califică concluziile inspectorilor referitoare la staţia de epurare Glina drept nefundamentate din punct de vedere tehnic și susţine că funcţionarea instalaţiei respectă procedurile şi legislaţia în vigoare.
Contextul controalelor şi principalele concluzii ale GNM
Reprezentanţii GNM au transmis că, în urma unei campanii de verificări declanşate după sesizările populaţiei, au fost efectuate 55 de controale în diverse activităţi cu potenţial olfactiv, de la gestionarea deşeurilor şi tratarea apelor uzate până la procese industriale cu emisii organice. Instituţia a identificat două surse probabile asociate episodului olfactiv: depozitul de deşeuri Vidra şi Staţia de Epurare Glina.
În urma verificărilor, GNM a anunţat sancţiuni care includ amenzi şi măsuri administrative. Datele publice indicate de raport sunt:
- amenzi totale de 795.000 lei;
- trei sistări de activitate aplicate operatorilor;
- o sesizare penală înaintată autorităţilor competente;
- confiscarea unui utilaj în cadrul unor controale.
Inspectorii au consemnat la Vidra probleme legate de tasarea şi captarea gazelor de depozit. În privinţa staţiei Glina, controlul a semnalat deficienţe organizatorice şi de operare care ar putea fi corelate, în opinia GNM, cu intensificarea sesizărilor în perioada menţionată. Printre observaţii se numără operarea unor hale cu uşi deschise în timpul manipulării nămolului, transportul şi mixarea nămolului cu umiditate ridicată şi nereguli în funcţionarea unor instalaţii de tratare a mirosurilor.
Poziţia Apa Nova şi argumentele tehnice invocate
Apa Nova contestă însă legătura de cauzalitate dintre funcţionarea staţiei şi episoadele olfactive, susţinând că multe dintre constatări se bazează pe observaţii punctuale ale inspectorilor şi pe impresii subiective, fără a fi susţinute de măsurători sau analize capabile să stabilească în mod obiectiv sursa emisiilor. Compania reiterează că instalaţiile sunt operate conform cerinţelor legale şi bunelor practici industriale.
„Disconfortul olfactiv, în schimb, nu beneficiază de un standard tehnic echivalent: legislaţia în vigoare nu prevede criterii obiective de intensitate, durată sau frecvență…”
În plus, operatorul explică că anumite lucrări şi operaţiuni temporare (de exemplu, extragerea containerelor cu nămol) pot determina deschiderea porţilor halei pentru manevre logistice, fără ca aceasta să echivaleze cu o funcţionare eronată a instalaţiilor de control al mirosurilor.
Implicaţii și următorii paşi
Contestaţia în instanţă anunţată de Apa Nova urmează să pună în discuţie atât probele şi metodologia utilizate de GNM, cât şi măsurile aplicate. Decizia va avea implicaţii asupra modului în care sunt abordate la nivel administrativ episoadele de disconfort olfactiv care afectează zone urbane dens populate, având în vedere lipsa unor standarde clare pentru evaluarea intensităţii şi frecvenţei mirosurilor în legislaţia actuală.
Pe termen scurt, rămân pertinente câteva consecinţe practice: nevoia de monitorizare obiectivă a emisiilor olfactive, îmbunătăţirea procedurilor de comunicare între operatori şi autorităţi în timpul incidentelor şi verificarea implementării măsurilor tehnice pentru captarea şi tratarea gazelor la sursă.
Reacţiile publice şi numărul mare de reclamaţii colectate indică o percepţie puternică a problemului în rândul locuitorilor din sudul Capitalei şi din sud-estul regiunii Bucureşti-Ilfov. De aceea, care va fi concluzia instanţei în cazul contestării raportului GNM va fi urmărită îndeaproape atât de autorităţi, cât şi de comunităţile afectate.
Pe măsură ce parcurg procedurile judiciare şi administrative, atât GNM, cât şi Apa Nova au responsabilitatea de a asigura transparenţă în comunicare şi de a prioritiza măsuri care limitează pe termen scurt impactul olfactiv asupra populaţiei, respectând în acelaşi timp cadrul legal în materie de protecţie a mediului.
