Tribunalul Dolj a respins, joi, în mod definitiv cererea de eliberare condiţionată formulată de Konstantinos Passaris, cetăţean grec condamnat pe viaţă în România pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav. Decizia confirmă soluţia nefavorabilă pronunţată anterior de Judecătoria Craiova în iunie 2026.
Motivarea instanţei
Potrivit documentelor depuse în cauză, Passaris se află în detenţie de peste 24 de ani. Conform prevederilor legale invocate, pentru a putea fi eliberat condiţionat, o persoană condamnată trebuie să execute cel puţin 20 de ani din pedeapsă. Cu toate acestea, Tribunalul Dolj a apreciat că nu sunt întrunite toate condiţiile necesare pentru eliberare, în special în ceea ce priveşte dovada îndreptării.
Instanţa a reţinut că, pe durata executării pedepsei, condamnatul a înregistrat atât sancţiuni disciplinare, cât şi recompense, iar analiza comportamentului său nu indică o transformare suficientă pentru atingerea scopului pedepsei. În motivare se arată că, pentru a fi eliberat, deţinutul trebuie să fie „stăruitor în muncă, disciplinat şi să dea dovezi temeinice de îndreptare”, cu luarea în considerare a antecedentelor penale.
„Instanţa apreciază că persoana privată de libertate a adoptat o conduită relativ normală în decursul executării hotărârii penale, conformă regulilor de deţinere, însă nu s-a remarcat prin comportamentul său în asemenea măsură încât să creeze convingerea instanţei în sensul că s-a atins scopul pedepsei, acela de a asigura o transformare a persoanei condamnate...”
Activităţile şi sancţiunile din detenţie
Instanţa a luat în calcul un istoric complex al parcursului penitenciar al lui Passaris, în care se regăsesc atât participări la programe educaţionale şi de asistenţă, cât şi sancţiuni disciplinare. Conform documentaţiei analizate de Tribunal:
- Număr de ani în detenţie: peste 24;
- Sancţionat disciplinar: 9 ori;
- Recompensat cu ridicarea măsurii disciplinare: 9 ori;
- Beneficiar de suplimentare a drepturilor: 41 de ori;
- Programe parcurse: educaţionale 13, asistenţă psihologică 4, asistenţă socială obligatorie 3;
- Alte activităţi: programe moral-religioase 5, activităţi psihologice 11, activităţi sociale 3 şi activităţi educaţionale facultative 116;
- Refuzuri şi ulterior parcurgeri: a refuzat iniţial un program de asistenţă psihologică obligatoriu, pe care l-a parcurs ulterior, şi o consiliere moral-religioasă;
- Alte menţiuni: exclus de la un campionat sportiv; selectat pentru patru vizite în comunitate.
| Indicator | Număr |
|---|---|
| Sancţiuni disciplinare | 9 |
| Recompense (ridicare sancţiune) | 9 |
| Suplimentare drepturi | 41 |
| Programe educaţionale | 13 |
| Programe psihologice | 4 |
| Programe sociale obligatorii | 3 |
| Activităţi educaţionale facultative | 116 |
Consecinţe şi procedură
Respinsă definitiv, cererea de eliberare condiţionată nu mai poate fi reanalizată de aceeaşi instanţă; însă legislaţia prevede că deţinuţii pot formula noi cereri în condiţiile stabilite de lege, inclusiv după parcurgerea altor etape în executarea pedepsei sau în follow-up-ul programelor de reintegrare. Hotărârea Tribunalului Dolj confirmă, totodată, că simpla participare la programe nu echivalează automat cu constatarea îndreptării, dacă instanţa apreciază că nu există dovezi temeinice în acest sens.
Decizia are implicaţii atât pentru modul în care instanţele apreciază probele privind îndreptarea în cauzele deosebit de grave, cât şi pentru politica penitenciară privind reinserţia. În cauzele de drept penal, instanţele combină elemente obiective (ani executaţi, programe parcurse, sancţiuni) cu o apreciere judiciară asupra transformării personale a condamnatului.
Hotărârea Tribunalului Dolj urmează a fi comunicată părţilor, iar orice cale de atac este supusă condiţiilor legale. Procedura de administrare şi evaluare a comportamentului din detenţie rămâne decisivă în soluţionarea cererilor viitoare privind eliberarea condiţionată.