Traficul de călători pe relaţia Bucureşti–Braşov, considerată cea mai intens tranzitată linie feroviară din România, a înregistrat o scădere notabilă în prima jumătate a anului 2026, arată datele Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF), comunicate la solicitarea Ziarului Financiar.
Fenomen regional cu efect în judeţul Braşov
Potrivit raportului ARF, pe segmentul Bucureşti–Braşov au circulat în primele şase luni din 2026 aproximativ 3,3 milioane de pasageri, faţă de peste 3,6 milioane în perioada similară a anului anterior. Diferenţa concretă este de 317.033 de călători, ceea ce echivalează cu o scădere de circa 8,7%.
Declinul pe această rută se înscrie într-un trend mai amplu: împreună cu relaţia Bucureşti–Constanţa, cele două magistrale care concentrează cel mai mare volum de pasageri au înregistrat, cumulat, o reducere de aproximativ 429.000 de călători în prima jumătate din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, când traficul total pe aceste segmente era mai ridicat.
Contextul naţional
Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) confirmă tendinţa de regres a utilizării transportului feroviar în România: numărul de pasageri transportaţi pe calea ferată a scăzut la 64 milioane în 2025, de la 70,8 milioane în 2024, niveluri mult sub maximul istoric din 2001, când trenurile transportau peste 113 milioane de călători pe an.
| Perioadă / Rută | Pasageri |
|---|---|
| H1 2026 – Bucureşti–Braşov | ~3.300.000 |
| H1 2025 – Bucureşti–Braşov | >3.600.000 |
| 2025 – Bucureşti–Braşov (an) | 7.300.000 |
| 2025 – Bucureşti–Constanţa (an) | 2.900.000 |
| 2025 – total pasageri feroviar | 64.000.000 |
Impact local şi posibile cauze
Pentru judeţul Braşov, scăderea numărului de călători pe traseul către Capitală poate avea efecte imediate asupra navetei zilnice, dinamici turistice şi veniturilor operatorilor feroviari care asigură servicii pe acest coridor.
- Navetiştii: reducerea traficului poate reflecta migrarea unor călători către transportul privat sau rutier alternativ, modificări ale schemei de muncă sau probleme legate de orar şi punctualitate.
- Turismul: orice scădere pe linia Bucureşti–Braşov afectează accesul rapid al turiştilor în staţiunile din zonă, în special în perioadele de sezon.
- Servicii şi investiţii: un trend descendent pe traficul de pasageri poate complica justificarea investiţiilor sau a menţinerii unor legături feroviare frecvente.
Raportul ARF comunicat Ziarului Financiar nu detaliază cauzele directe ale scăderii pentru fiecare rută în parte. Analiza mai largă ar implica indicatori operaţionali (punctualitate, trenuri anulate), tarife, concurenţa rutieră şi preferinţele călătorilor, date care nu au fost furnizate în sinteza de presă consultată.
Reacţii anticipate şi întrebări pentru autorităţi
Datele alarmante ridică câteva întrebări pe care autorităţile locale şi centrale ar urma să le abordeze: ce măsuri vor lua operatorii şi autorităţile pentru a stopa declinul, care sunt planurile de modernizare şi adaptare a ofertelor pentru navetişti şi turişti şi cum vor fi protejate rutele vitale pentru mobilitatea regională.
În absenţa unor clarificări oficiale detaliate, scăderea de aproape 9% pe Bucureşti–Braşov în primul semestru al anului indică o schimbare în comportamentul utilizatorilor de transport care afectează direct reţeaua feroviară din regiune şi serviciile de pe traseele montane şi periurbane.
Pe termen scurt, comunităţile din judeţul Braşov ar putea resimţi efectele în confortul navetei şi în accesul la legăturile rapide cu Capitala; pe termen mediu şi lung, evoluţia va depinde de intervenţiile operatorilor feroviari şi de politicile publice privind infrastructura şi serviciile de transport.
Paul Moldovan, Corespondent Braşov
