Creştere anuală şi semnale de alarmă din partea autorităţilor
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Braşov a înregistrat în evidenţele cabinetelor de medicină de familie 1.953 de persoane diagnosticate cu boala Alzheimer în anul 2026, comparativ cu 1.712 în 2025 şi 1.618 în 2024, conform datelor comunicate cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, marcată pe 21 septembrie.
Creşterea numărului de cazuri la nivel judeţean survine într-un context naţional în care, potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică menţionate de DSP, în 2025 au fost raportate de medicii de familie 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer. Reprezentanţii DSP atrag însă atenţia că statistica oficială reflectă doar o parte din realitate, din cauza subdiagnosticării şi a faptului că multe cazuri sunt identificate în stadii avansate.
Importanţa diagnosticării precoce şi barierele locale
Tema campaniei internaţionale din acest an —
„Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilităţi de a acţiona”— a fost preluată şi de autorităţile medicale din Braşov pentru a sublinia importanţa recunoaşterii timpurii a semnelor şi accesului la servicii de îngrijire. DSP Braşov a subliniat că un diagnostic timpuriu permite accesul la intervenţii medicale şi sociale care pot îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor afectate şi a membrilor familiei.
Specialiştii citaţi de DSP notează totodată că teama de confirmarea diagnosticului şi stigmatizarea rămân obstacole importante în calea prezentării la consultaţii, ceea ce poate amplifica subdiagnosticarea. Datele evidenţiază, de asemenea, o incidenţă mai mare în rândul femeilor şi în mediul urban, tendinţă explicată parţial printr-o adresabilitate şi un acces mai bun la servicii medicale în oraşe.
Context demografic şi implicaţii pentru serviciile locale
În România, îmbătrânirea populaţiei este identificată ca un factor-cheie în creşterea numărului de persoane diagnosticate cu demenţă, iar judeţul Braşov nu este o excepţie. Această evoluţie are implicaţii directe pentru organizarea serviciilor de sănătate la nivel local, de la medicină primară şi neurologie până la servicii sociale şi centre de îngrijire pe termen lung.
Impactul este resimţit atât în municipiul Braşov, cât şi în comunităţile montane şi rurale din judeţ, unde accesul la servicii de specialitate este mai limitat. Ca urmare, autorităţile locale şi furnizorii de servicii medicale trebuie să ia în considerare măsuri de adaptare a infrastructurii şi formarea personalului medical pentru depistare şi îngrijire:
- creşterea capacităţii de diagnosticare la nivelul cabinetelor de familie şi al clinicilor de neurologie;
- programe de informare şi reducere a stigmei pentru pacienţi şi aparţinători;
- dezvoltarea şi finanţarea serviciilor de suport social şi de îngrijire la domiciliu.
Date esenţiale în evoluţia cazurilor la Braşov
| An | Persoane înregistrate cu Alzheimer |
|---|---|
| 2024 | 1.618 |
| 2025 | 1.712 |
| 2026 | 1.953 |
Aceste cifre, puse în paralel cu datele naţionale care indică peste 12.000 de cazuri noi raportate în 2025, reflectă atât o reală creştere a numărului de persoane afectate, cât şi o îmbunătăţire a adresabilităţii în unele zone. Totuşi, DSP avertizează că numărul real al persoanelor afectate poate fi semnificativ mai mare.
Provocări şi paşi posibili pentru autorităţile judeţene
Reprezentanţii DSP Braşov se alătură campaniei internaţionale prin sesiuni de informare şi recomandări adresate medicilor de familie, care rămân primul punct de contact pentru pacienţi. Pentru comunităţile montane din judeţ, accesul limitat la servicii de diagnostic şi monitorizare impune, pe termen scurt, consolidarea reţelei de telemedicină şi a traseelor de trimitere către centrele urbane specializate.
Pe termen mediu, autorităţile locale vor trebui să includă demenţa şi boala Alzheimer în strategiile de sănătate publică judeţene, să asigure resurse pentru formarea personalului şi să sprijine financiar servicii de îngrijire adaptate realităţilor demografice ale Braşovului.
Conform specialiştilor citaţi de DSP, o abordare multisectorială — care să implice sănătatea, asistenţa socială şi administraţia publică locală — rămâne esenţială pentru a răspunde creşterii numărului de cazuri şi pentru a reduce povara asupra familiilor afectate.
