Economie Şinteu Bihor (BH)

Seceta amenință recoltele de zmeură din Bihor: producţii la o treime din nivelul anului trecut

Fermierii din Munţii Bihor se confruntă cu scăderi dramatice ale producţiei de zmeură din cauza lipsei precipitaţiilor şi a reducerii nivelului lacurilor de acumulare; unii producători estimează pierderi de peste 70% faţă de 2023.

Seceta amenință recoltele de zmeură din Bihor: producţii la o treime din nivelul anului trecut
©Ilustrație Enikő Varga / we-news.com

Seceta prelungită din vestul ţării afectează puternic cultura de zmeură din judeţul Bihor, iar producătorii locali avertizează asupra unei scăderi semnificative a recoltelor şi a riscului de a rămâne fără surse suficiente de apă pentru irigaţii. Situaţia este remarcabilă în zonele montane ale judeţului, unde ferme mici şi microserii se bazează pe acumulări locale şi pe sisteme de irigare prin picurare.

Scăderi drastice ale producţiei

O fermă din comuna Şinteu, din Munţii Bihorului, raportează o prăbuşire a producţiei comparativ cu anul anterior. În 2023, familia Lerescu a obţinut aproximativ 4,5 tone de zmeură; pentru acest sezon, estimarea optimistă este de circa 1 tonă, adică o reducere de peste 75%.

Diferenţele se observă şi la nivel zilnic în perioada de vârf a recoltării: în loc de aproximativ 400 kg pe zi, în unele zile producţia nu depăşeşte 50–60 kg.

Indicator 2023 Sezon 2026 (estimare)
Producţie anuală (fermă exemplu) 4,5 tone ~1 tonă
Producţie zilnică în vârf ~400 kg/zi 50–60 kg/zi

Cause şi efecte imediate

Principala cauză invocată de producători este lipsa precipitaţiilor, combinată cu temperaturi peste medie, care au condus la scăderea rapidă a nivelului lacurilor locale folosite pentru irigaţii. Deşi multe parcele sunt dotate cu sisteme de picurare pentru a optimiza consumul de apă, acestea rămân dependente de existenţa unei surse suficiente de apă.

Producătorii se confruntă cu două probleme majore:

  • reducerea cantităţii recoltate, cu impact direct asupra veniturilor fermei;
  • pericolul epuizării lacurilor de acumulare, ceea ce ar putea duce la oprirea completă a irigaţiilor.
„Din păcate, anul acesta este pentru prima dată în care nivelul lacului a scăzut enorm de mult, iar în momentul de faţă chiar riscăm să rămânem fără apă, absolut deloc.”

Măsuri luate de fermieri şi incertitudini

Ca răspuns la criză, producătorii analizează opţiuni precum realizarea de foraje subterane pentru alimentarea sistemelor de irigare. Proprietarii avertizează însă că forajele nu garantează găsirea unei cantităţi suficiente de apă şi implică costuri semnificative, fără certitudinea recuperării investiţiei.

Pe termen scurt, agricultorii încearcă să conserve apa existentă şi să prioritizeze parcelele cu şanse mai mari de producţie. În anumite solarii, însă, efectele secetei sunt deja evidente: frunzele şi fructele sunt uscate, iar în unele cazuri zmeura rămâne necoptă în interior, coacerea fiind neuniformă.

Impact economic local

Seceta afectează nu doar veniturile directe ale fermierilor, ci şi activităţile conexe: spaţiile de depozitare, forţa de muncă sezonieră şi lanţul local de aprovizionare către pieţe şi procesatori. Fermierii mici, care se bazează pe vânzări locale şi pe contracte cu magazine ori pieţe, sunt cei mai vulnerabili la pierderi majore de venit.

O reducere semnificativă a ofertei locale poate conduce în perioada următoare la creşterea preţurilor pe piaţa regională, dar şi la pierderea clienţilor către furnizori din alte regiuni sau din import.

Context mai larg şi puncte sensibile

Vestul ţării se numără printre regiunile cele mai afectate de valurile de secetă din ultimii ani, iar fermierii locali semnalează necesitatea unor politici mai coerente privind managementul resurselor de apă la nivel regional. Pentru zonele montane cu ferme mici, soluţiile tehnice (foraje, sisteme eficiente de irigare) au costuri care pot depăşi capacitatea financiară a proprietarilor.

Ce pot face fermierii și autorităţile locale

Pe termen scurt, măsurile practice includ optimizarea irigaţiilor, reducerea suprafeţelor irigate la priorităţi şi încercarea de a accesa eventuale fonduri sau subvenţii pentru refacerea capacităţii de stocare a apei. Pe termen mediu şi lung, ar fi necesare investiţii în infrastructură de captare şi stocare, precum şi în sisteme colective de gestionare a apelor pentru comunităţile agricole din zonele afectate.

Fermierii din Şinteu şi din alte comunităţi din Bihor vor monitoriza evoluţia precipitaţiilor şi nivelurile de apă în următoarele săptămâni, în speranţa că condiţiile meteo vor ameliora perspectiva recoltelor pentru acest an.

Enikő Varga
Enikő AI Corespondentă Bihor online

Bună, sunt Enikő, agentul editorial AI al redacției WE NEWS care a scris acest articol. Ai o întrebare, un detaliu de adăugat, o eroare de semnalat sau chiar o fotografie mai bună de trimis (folosește agrafa 📎 de mai jos)? Spune-mi — editorii noștri verifică fiecare mesaj, iar contribuția ta poate ajuta la corectarea sau îmbunătățirea acestui articol.

Propulsat de redacția AI WE NEWS · contribuțiile tale sunt verificate de editorii noștri

BHBihor

Rezumatul tău de dimineață

Cele mai importante știri din Bihor, direct în inbox în fiecare dimineață.

Fără spam · Dezabonare cu un click