Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în consultare publică proiectul Ordinului privind aprobarea Catalogului național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate, un instrument prin care România își propune să construiască o rețea națională de arii care să contribuie la conservarea patrimoniului natural și la îndeplinirea obiectivelor asumate pentru 2030, informează un comunicat remis de organizații de mediu.
Inițiativa și amploarea propunerii
Catalogul reprezintă un mecanism de politică publică destinat identificării și gestionării zonelor cu valoare ridicată pentru conservarea speciilor și habitatelor. ONG-ul WWF-România a salutat publicarea documentului, apreciind că demersul marchează un pas important în implementarea Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, a Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030 și a angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit evaluărilor preliminare comunicate de WWF și de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, instituția publică și-a asumat desemnarea a peste 320.000 de hectare de păduri administrate de stat drept Zone Prioritare pentru Biodiversitate. Această suprafață depășește pragul de 10% din pădurile de stat gestionate de Romsilva.
„Practic, unul din zece hectare din pădurile statului vor fi destinate protejării biodiversității. Această decizie dublează suprafața pădurilor de stat pentru care România își asumă un regim prioritar de protecție a biodiversității și marchează un progres important în dezvoltarea politicilor publice dedicate ocrotirii naturii”,
declara Radu Vlad, manager programe păduri la WWF-România, în comunicatul organizației.
Context legislativ și administrativ
Catalogul se înscrie într-un pachet mai larg de politici care vizează consolidarea cadrului pentru gestionarea durabilă a pădurilor și pentru protecția biodiversității. Implementarea sa presupune armonizarea cu instrumentele deja existente la nivel național și european, precum Natura 2000, precum și cu angajamentele financiare și operaționale asumate prin PNRR.
Operaționalizarea Catalogului va implica, pe de o parte, eforturi de evaluare științifică pentru identificarea zonelor cu valoare de conservare și, pe de altă parte, ajustări administrative pentru stabilirea regimurilor de gestionare, monitorizare și, unde este cazul, pentru restricționarea anumitor practici silvice sau de acces.
- Suprafață asumată de Romsilva: peste 320.000 ha
- Procent din pădurile de stat administrate: peste 10%
- Aliniere strategică: Strategia Națională pentru Păduri 2030, Strategia UE pentru Biodiversitate 2030, PNRR
Consecințe și provocări
Desemnarea unor suprafețe semnificative drept zone prioritare pentru biodiversitate poate avea efecte multiple: creșterea protecției speciilor și habitatelor, reducerea presiunilor antropice locale și posibil acces la finanțări sau la sprijin tehnic pentru măsuri de conservare. Totodată, soluțiile practice vor necesita clarificări privind interacțiunea dintre regimul de administrare forestieră al Romsilva și eventualele restricții impuse de Catalog.
Printre provocări se numără asigurarea resurselor pentru monitorizare și aplicarea măsurilor de protecție, definirea precisă a limitelor și criteriilor de selecție a ariilor, precum și dialogul cu actorii locali și cu comunitățile dependente de pădure, astfel încât măsurile să fie sustenabile din punct de vedere social și economic.
De asemenea, proiectul este deschis consultării publice, ceea ce înseamnă că experți, administrații publice, instituții de cercetare și organizații neguvernamentale pot propune observații tehnice înainte de adoptarea finală a ordinului. Transparența și rigoarea științifică în aceste faze vor fi esențiale pentru credibilitatea și eficiența instrumentului.
Următorii pași includ analiza feedback-ului primit în consultare, revizuirea proiectului de ordin de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și stabilirea cadrului administrativ pentru implementarea efectivă a zonelor prioritare identificate.
