Fostul ministru al Sănătăţii, Alexandru Rogobete, i-a solicitat joi preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, prezentarea publică a situaţiei financiare „reale” a sistemului de sănătate, într-un context de îngrijorare privind finanţarea programelor naţionale, plata medicamentelor şi decontarea serviciilor medicale, potrivit unui mesaj publicat pe Facebook.
Cereri concrete pentru transparenţă
Rogobete îi solicită preşedintelui CNAS să detalieze necesarul financiar pentru trimestrul IV pentru finanţarea programelor naţionale, cu evidenţiere separată pentru oncologie, boli rare, boli cardiovasculare, diabet zaharat şi neurologie. Fostul ministru cere, de asemenea, informaţii clare privind plăţile către farmacii şi estimările financiare necesare până la sfârşitul anului pentru închiderea exerciţiului bugetar fără datorii.
În plus, Rogobete a cerut situaţia sumelor restante pentru concediile medicale şi necesarul de finanţare pentru achitarea acestora, precum şi situaţia plăţilor efectuate de CNAS către unităţile sanitare publice şi private în ultimele trei luni, defalcată lunar. Un alt punct vizează necesarul financiar total al sistemului până la 31 decembrie 2026 şi eventualele obligaţii de plată care ar putea fi transferate în anul următor.
„Publicaţi cifrele. Nu declaraţii. Nu asigurări generale. Cifrele reale! Românii trebuie să ştie exact care este situaţia financiară a sistemului de sănătate şi dacă există bani suficienţi pentru tratamente, medicamente şi spitale până la sfârşitul anului”
Mesajul fostului ministru vine după declaraţii anterioare ale conducerii CNAS, în care se afirma că nu există probleme privind finanţarea şi accesul la medicamente şi că îngrijorările ar reprezenta „jocuri politice”. Rogobete a subliniat că, în lumina acelor declaraţii, publicul are dreptul la date şi analize care au stat la baza asigurărilor publice ale conducerii casei de asigurări.
Context şi implicaţii
Solicitarea pune accent pe transparenţă fiscală şi pe responsabilitatea instituţiilor care gestionează fondurile publice pentru sănătate. Datele cerute de Rogobete vizează elemente care afectează direct accesul pacienţilor la tratamente: finanţarea programelor naţionale (în special oncologie şi boli rare), fluxurile de plată către farmacii şi spitalele care furnizează servicii decontate din asigurările sociale.
Fără cifre precise şi cronologii de plată, există riscul apariţiei întârzierilor la plata furnizorilor şi la aprovizionarea farmaciilor cu medicamente esenţiale, ceea ce poate conduce la probleme de acces la tratamente. De aceea, solicitarea lui Rogobete urmăreşte nu doar clarificarea poziţiei publice a conducerii CNAS, ci şi identificarea rapidă a eventualelor deficite care ar necesita corecţii bugetare sau măsuri administrative.
- Ce a cerut Rogobete: defalcarea necesarului financiar pe programe naţionale pentru trimestrul IV şi estimarea totală până la 31 decembrie 2026.
- Plăţi şi restanţe: situaţia plăţilor către farmacii şi unităţi sanitare, precum şi sumele restante pentru concedii medicale.
- Transparenţă: publicarea datelor şi a analizei pe care CNAS s-a bazat pentru a afirma că situaţia este „în regulă”.
Rogobete a mai indicat că solicită date şi nu „asigurări generale”, argument pe care îl formulează ca necesitate pentru ca cetăţenii să poată cunoaşte situaţia reală şi pentru a preveni eventuale transferuri de obligaţii financiare pe anul următor.
Tabel sumar al solicitărilor
| Aspect | Perioadă / Detaliu |
|---|---|
| Necesar financiar | Trimestrul IV, cu defalcare pe oncologie, boli rare, boli cardiovasculare, diabet, neurologie |
| Plăţi către farmacii | Suma actuală şi estimare până la sfârşitul anului |
| Plăţi către furnizori | Defalcare lunară pentru ultimele trei luni (public/privat) |
| Restanţe concedii medicale | Sumă restantă şi necesarul pentru achitare |
| Obligaţii viitoare | Necesar total până la 31.12.2026 şi eventuale obligaţii transferate |
Solicitările publice adresate preşedintelui CNAS vin în contextul unor discuţii repetate despre sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate. Rămâne de văzut dacă instituţia va răspunde prin publicarea detaliilor cerute şi, dacă da, dacă acele date vor clarifica riscurile pe termen scurt privind accesul la tratamente şi plata serviciilor medicale. În orice situaţie, pacienţii şi furnizorii de servicii medicale au nevoie de informaţii precise pentru a evalua stabilitatea fluxurilor financiare şi pentru a lua decizii operaţionale, iar implicarea conducerii CNAS în clarificarea situaţiei va fi esenţială.
