Preţurile internaţionale ale energiei au continuat să crească, cu efecte imediate asupra pieţelor şi riscuri pentru inflaţie şi costurile energetice din România. Cotaţia barilului de petrol Brent, de referinţă la nivel global, a depăşit pragul de 100 de dolari, iar preţurile la gaze naturale pe piaţa europeană au urcat până la aproape 80 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din aproape patru ani, potrivit raportărilor pieţei.
Factorii care alimentază scumpirile
Creşterea preţurilor este atribuită intensificării conflictelor din Orientul Mijlociu, care au afectat activitatea de extracţie şi aprovizionare cu ţiţei. Anul acesta, ţiţeiul Brent a înregistrat un avans de peste 60%, iar produsele petroliere rafinate, precum motorina, au înregistrat majorări chiar mai pronunţate, reflectând tensiunile la nivelul ofertei şi costurile mai mari de rafinare şi transport.
Situaţia gazelor în România — stocuri sub nivelul de anul trecut
Autorităţile române monitorizează stocurile de gaze în contextul majorărilor de preţ. Potrivit datelor comunicate de Ministerul Energiei, la 1 septembrie 2026 depozitele de gaze naturale din România erau umplute la 70% din capacitate, sub nivelul de 82% înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent. Oficialii au arătat că un grad de umplere de 80% ar fi considerat suficient pentru acoperirea cererii de iarnă, dar această valoare rămâne sub ţinta recomandată la nivel european, de 90%.
Cererea persistentă pentru gaze, combinată cu stocuri mai puţin consistente şi costuri de stocare mai ridicate în perioada verii, a contribuit la creşterea cotaţiilor pe bursele europene.
Măsuri de protecţie pentru consumatorii casnici şi expunerea companiilor
Guvernul şi instituţiile publice au introdus mecanisme menite să diminueze impactul majorărilor asupra gospodăriilor. Astfel, cantităţile destinate consumatorilor casnici şi sistemelor de termoficare au fost contractate din producţia internă la un preţ reglementat de 110 lei/MWh la producător. Mecanismul este aplicabil până la 31 martie 2027 şi are rolul de a tempera scumpirile internaţionale pentru consumatorii vulnerabili.
În schimb, companiile rămân expuse fluctuaţiilor pieţei libere, unde preţurile sunt semnificativ mai ridicate: în prezent un Megawatt-oră se tranzacţionează cu peste 400 lei pe piaţa liberă. Autorităţile au solicitat firmelor energetice să accelereze procesul de înmagazinare, pentru a reduce riscurile unei creşteri accentuate a cererii în sezonul rece.
- 100 USD — pragul depăşit de barilul Brent
- ~80 €/MWh — cotaţiile gazelor pe bursa din Amsterdam
- 70% — gradul de umplere al depozitelor de gaze din România la 1 septembrie 2026
- 110 lei/MWh — preţ reglementat pentru consumatorii casnici, valabil până la 31 martie 2027
- >400 lei/MWh — preţ pe piaţa liberă pentru companii
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Baril Brent (2026, variaţie anuală) | +~60% |
| Umplere depozite gaze România (1 septembrie 2026) | 70% |
| Preţ reglementat pentru casnici | 110 lei/MWh |
Context şi posibile consecinţe
Majorările la energie pot amplifica presiunile inflaţioniste, în special prin scumpirea transporturilor şi a costurilor de producţie în sectoarele intensive în energie. Deşi mecanismul reglementat atenuează impactul asupra gospodăriilor, creşterea costurilor pentru companii se poate transmite, în timp, către preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor.
Pe termen scurt, autorităţile vor urmări nivelurile de umplere a depozitelor şi evoluţia cotaţiilor pe pieţele internaţionale. Pe termen mediu, opţiunile includ accelerarea contractării şi înmagazinării, diversificarea surselor de aprovizionare şi măsuri fiscale sau de compensare pentru sectoarele cele mai afectate, toate menite să limiteze efectele asupra stabilităţii economice şi sociale.
În lipsa unor schimbări rapide la nivelul ofertei globale, specialiştii pieţei energetice avertizează că volatilitatea şi presiunile pe preţuri ar putea persista pe tot parcursul iernii, cu implicaţii pentru bugete familale, industrie şi politici publice.
