România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, a anunţat, vineri, Ministerul Culturii, care citează comunicarea oficială a Comisiei Europene. Instituţia subliniază că noul cadru propus de executivul european schimbă semnificativ modul în care va fi conceput şi evaluat titlul, trecând de la o perspectivă concentrată pe un an la un angajament pe termen lung.
Calendar şi etape
Potrivit Ministerului Culturii, graficul stabilit de Comisia Europeană prevede următorii paşi: în toamna anului 2028 vor putea fi depuse primele candidaturi, finalistele vor fi cunoscute în 2029, iar oraşul desemnat va avea apoi cinci ani pentru a-şi pregăti programul destinat anului 2034. Ministerul apreciază că acest calendar oferă un punct de plecare pentru oraşele interesate de competiţie.
Schimbări în criterii şi abordare
Noua propunere a Comisiei reduce numărul seturilor de criterii de la şase la patru, simplificând procesul de candidatură. De asemenea, se încurajează formarea de candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere, iar rolul tinerilor şi al societăţii civile este accentuat, arată Ministerul Culturii. În plus, performanţa oraşelor va fi evaluată şi după anul în care poartă titlul, iar respectarea angajamentelor asumate va condiţiona acordarea Premiului Melina Mercouri.
„Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate şi după anul titlului.”
Ministerul mai afirmă că experienţele anterioare ale României — Sibiu 2007 şi Timişoara 2023 — au demonstrat beneficiile pe care le poate genera un astfel de proiect: dezvoltarea infrastructurii culturale, construirea de reţele la scară europeană şi crearea de competenţe în elaborarea şi gestionarea de programe culturale internaţionale.
Posibile consecinţe şi lecţii din experienţe anterioare
Ministerul Culturii subliniază importanţa ca oraşele care investesc timp şi idei în candidatură să poată valorifica munca realizată chiar în situaţia în care nu obţin titlul. În acest sens, se analizează un mecanism prin care programele dezvoltate de oraşele finaliste să poată fi implementate parţial după încheierea competiţiei. Instituţia invocă experienţa Cluj‑Napoca ca exemplu pozitiv care arată fezabilitatea unei astfel de abordări.
- Etapă depunere candidaturi: toamna 2028
- Finaliste anunţate: 2029
- Perioada de pregătire pentru oraşul desemnat: 5 ani (până în 2034)
Ministerul consideră că reducerea complexităţii criteriilor şi posibilitatea candidaturilor comune pot creşte şansele oraşelor româneşti de a construi proiecte competitive şi durabile. Accentul pe implicarea tinerilor şi a societăţii civile semnalează totodată o orientare spre programe cu impact social şi comunitar pe termen lung.
| An | Oraş / Stat |
|---|---|
| 2007 | Sibiu (România) — alături de Luxemburg |
| 2023 | Timişoara (România) — alături de Veszprém şi Elefsina |
| 2034 | România (ţară gazdă) — oraşul gazdă urmează să fie desemnat în urma procesului de selecţie |
Schimbarea paradigmei — de la un eveniment concentrat la un angajament durabil — implică atât oportunităţi, cât şi responsabilităţi sporite pentru oraşele participante. Pe de o parte, proiectele culturale pot genera investiţii în infrastructură şi pot stimula turismul cultural; pe de altă parte, autorităţile locale şi centrale vor trebui să asigure continuitatea şi sustenabilitatea programelor asumate.
Ministerul Culturii a transmis informaţiile într-un comunicat publicat pe pagina sa de Facebook şi reafirmă că analiza internă a mecanismelor de susţinere a candidaturilor este în curs, pentru a valorifica la maximum potenţialul pe care îl oferă această oportunitate europeană.
Articolul prezintă informaţii comunicate oficial de Ministerul Culturii şi elemente ale calendarului stabilit de Comisia Europeană, conform comunicatului citat.
