Preşedinţii curţilor de apel din România au transmis, printr-un comunicat citat de News.ro, că este necesară clarificarea informaţiilor apărute în spaţiul public privind întâlnirea dintre preşedinta Curţii Constituţionale, Elena‑Simina Tănăsescu, şi Ilie Bolojan, prim‑ministru demis, care ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului. Semnatarii consideră că lipsa de transparență în jurul unor astfel de contacte este „profund inadecvată” standardelor pe care trebuie să le respecte jurisdicţia constituţională.
Argumentele preşedinţilor curţilor de apel
În comunicat, preşedinţii curţilor de apel subliniază că, din perspectiva exigenţelor statului de drept şi a instanţelor care aplică deciziile Curţii Constituţionale, este necesară o clarificare publică a naturii şi obiectului întâlnirii. Ei arată că independenţa şi imparţialitatea justiţiei implică nu doar absenţa unor influenţe exterioare, ci şi înlăturarea oricărei aparenţe care ar putea genera îndoieli legitime în rândul publicului.
Totodată, semnatarii consideră că transparenţa reprezintă o garanţie esenţială pentru încrederea publică în actul de justiţie şi atrag atenţia că aceleaşi standarde sunt aplicabile şi justiţiei constituţionale.
„Lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale preşedintelui Curţii Constituţionale cu reprezentanţi de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională.”
Referinţa la jurisprudenţa europeană
Preşedinţii curţilor de apel invocă şi o hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, din 21 martie 2024, prin care a fost subliniat interesul public în cunoaşterea agendelor întâlnirilor unor judecători ai curţii constituţionale atunci când existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinare. Semnatarii consideră că acest precedent consolidează necesitatea unei conduite transparente pentru a evita orice suspiciune privind influenţe externe.
Context instituţional şi reacţii
Reacţia preşedinţilor curţilor de apel vine în contextul informaţiilor despre întâlnirea dintre preşedintele CCR şi premierul interimar, care a generat, potrivit sursei citate, reacţii în rândul Consiliului Superior al Magistraturii şi al conducerilor unor instanţe (curţi de apel, tribunale, judecătorii). De la nivelul Curţii Constituţionale s‑au formulat deja precizări potrivit cărora întâlnirile şefei instituţiei cu reprezentanţi ai autorităţii executive au ca obiect exclusiv probleme administrative şi organizatorice, în limitele competenţelor legale, iar nicio cauză aflată pe rolul Curţii nu face sau nu poate face obiectul unor discuţii în afara cadrului procedural.
Cu toate acestea, preşedinţii curţilor de apel insistă asupra necesităţii clarificării publice, considerând că atât realitatea, cât şi aparenţa trebuie gestionate astfel încât să protejeze încrederea în sistemul judiciar.
Posibile consecinţe şi puncte de atenţie
- Necesitatea unei clarificări publice din partea Curţii Constituţionale privind modul, tematica şi participanţii la întâlnire;
- Importanţa transparenţei pentru menţinerea încrederii publice în deciziile jurisdicţiei constituţionale;
- Relevanţa jurisprudenţei CEDO în evaluarea standardelor de conduită ale judecătorilor constituţionali atunci când există conexiuni cu actori politici interesaţi de cauze aflate pe rol.
Mai jos, o sinteză a poziţiilor exprimate:
| Actor | Poziţie |
|---|---|
| Preşedinţii curţilor de apel | Cer clarificări şi atrag atenţia asupra inadecvării lipsei de transparenţă |
| Curtea Constituţională | Precizări că întâlnirile cu oficiali ai Executivului au caracter administrativ şi respectă legea |
Comunicatul preşedinţilor curţilor de apel, citat de News.ro, nu conţine propuneri concrete de măsuri disciplinare sau proceduri de investigare, ci solicită în primul rând clarificări şi reafirmă principiile de suprafaţă care ar trebui să guverneze relaţia dintre judecătorii constituţionali şi factori politici. În absenţa unor date suplimentare publice, rămâne deschisă întrebarea privind modul în care instituţiile abilitate vor răspunde pentru a restabili sau consolida percepţia de imparţialitate a justiţiei constituţionale.
Acţiunile următoare — fie printr‑un răspuns public detaliat al Curţii Constituţionale, fie prin demersuri ale altor organisme de auto‑reglementare sau control — vor fi determinante pentru clarificarea aspectelor semnalate şi pentru reconstrucţia încrederii în actul jurisdicţional.
