Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat duminică seara, la Digi24, că sumele prevăzute în actualul proiect al legii salarizării pentru angajaţii din Educaţie şi Sănătate reprezintă „maximul pe care România și-l permite în acest moment”. Declaraţia intervine în contextul discuţiilor politice şi tehnice dinaintea sesiunii extraordinare a Parlamentului, care urma să înceapă luni.
Mesajul ministrului şi raţiunile bugetare
Pîslaru a explicat că adoptarea legii salarizării unitare are un rol important nu doar pentru personalul din sistemele publice, ci şi pentru credibilitatea României în faţa investitorilor şi a agenţiilor de rating. El a pus accentul pe corelaţia dintre implementarea reformelor asumate prin PNRR şi predictibilitatea finanţelor publice, pe care investitorii internaţionali şi agenţiile de rating o urmăresc îndeaproape.
Ministrul a avertizat că o majorare a cheltuielilor cu sume mult mai mari decât cele asumate ar putea fi mai gravă pentru economie decât pierderea unor fonduri externe: a menţionat riscul intrării într-o „zonă populistă” care ar însemna promisiuni fără acoperire bugetară, cu efecte negative asupra ajustării fiscale realizate în ultima perioadă.
„Dacă în acest moment intrăm din nou într-o zonă populistă, în care promiți bani pe care nu îi ai la buget... o promisiune de genul ăsta și s...”
Totodată, Pîslaru a apreciat că o creştere a cheltuielilor cu aproximativ 12 miliarde de lei ar putea avea consecinţe mai serioase decât pierderea sumelor legate de PNRR. El a menţionat în discuţie un jalon din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro, dar a subliniat că riscul unei legi a salarizării care să depăşească posibilităţile bugetare este o ameninţare majoră pentru stabilitatea financiară.
Context politic şi locul Educaţiei în discuţii
Potrivit ministrului, două dintre partidele din coaliţie şi-au exprimat disponibilitatea de a susţine proiectul legii salarizării, ceea ce indică atât discuţii tehnice, cât şi o apropiere la nivel politic. În acelaşi timp, Pîslaru a avertizat că anul electoral 2028 ar putea aduce presiuni pentru măsuri populiste dacă nu există un angajament ferm pentru disciplină fiscală.
Forţele politice negociază în prezent varianta proiectului care să echilibreze creşterea veniturilor angajaţilor din sistemele publice cu capacitatea reală de finanţare a statului. Pentru angajaţii din Educaţie, acest demers este esenţial, deoarece modificările salariale propuse, precum şi eventualele schimbări ale criteriilor de calcul, vor afecta direct veniturile nete ale cadrelor didactice şi condiţiile de muncă.
- 12 miliarde de lei — sumă menţionată de ministru ca o creştere care ar pune presiune semnificativă pe buget;
- 770 milioane euro — jalon din PNRR invocat în discuţii, a cărui pierdere ar avea efecte asupra proiectelor finanţate european;
- Două partide din coaliţie — conform ministrului, sunt de acord să susţină proiectul legii salarizării.
Posibile consecinţe pentru cadrele didactice
Reprezentanţii sindicatelor din Educaţie au avertizat în repetate rânduri în ultimii ani că nivelul actual al salariilor şi coeficientele de ierarhizare necesită o corecţie pentru a compensa diferenţele faţă de alte ţări din UE şi pentru a limita plecarea personalului didactic din sistem. Totuşi, Pîslaru subliniază că orice revizuire ar trebui să fie sustenabilă pe termen mediu şi lung, pentru a nu genera dezechilibre fiscale care ar putea afecta serviciile publice.
În absenţa unui acord politic larg şi a unor calcule bugetare riguroase, există riscul ca modificările salariale să fie contestate sau reevaluate ulterior, situaţie care ar crea incertitudine în rândul angajaţilor din şcoli şi spitale.
În următoarele zile, negocierile politice şi consultările tehnice urmează să contureze forma finală a proiectului de lege care va fi pusă în dezbaterea Parlamentului. Adoptarea sau respingerea proiectului va influenţa nu doar salariile din Educaţie şi Sănătate, ci şi raportarea României la angajamentele asumate prin planul de redresare şi la indicatorii urmăriţi de agenţiile de rating şi investitori.
