Comisia Europeană a concluzionat că exporturile anuale de deşeuri din plastic către Turcia pot continua, în pofida unei evaluări interne, obţinută de POLITICO, care semnalează multiple îngrijorări privind modul în care sunt gestionate aceste fluxuri şi riscul de încălcare a normelor UE privind transferul de deşeuri.
Concluziile evaluării şi principalele probleme identificate
Documentul Comisiei prezintă o serie de probleme care vizează transparenţa şi capacitatea de monitorizare a comerţului internaţional cu deşeuri. Printre aspectele evidenţiate se numără informaţii considerate "limitate" cu privire la gestionarea reală a deşeurilor din plastic în Turcia, incertitudinea aplicării şi respectării regulamentelor europene şi o contribuţie redusă a părţilor interesate în procesul de implementare a politicilor.
"limitate"
Mai multe părţi intervievate în cadrul evaluării au estimat că doar aproximativ 10% din deşeurile din plastic importate în Turcia ar fi efectiv reciclate, iar restul ar ajunge la depozite, ar fi gestionate necorespunzător sau s-ar scurge în mediu. Aceste constatări au fost invocate drept posibile motive pentru suspendarea exporturilor în baza articolului 45 din Regulamentul UE privind transferul deşeuri.
Volume şi ponderea Turciei în comerţul cu deşeuri
Evaluarea a concentrat atenţia asupra Turciei pentru că aceasta este de departe cel mai mare importator de deşeuri europene. Conform datelor prezentate, anul trecut Turcia a importat 510.000 de tone de deşeuri din plastic din Uniunea Europeană — echivalentul a aproximativ 25 de miliarde de sticle de 500 ml. Această cantitate a reprezentat 70% din deşeurile de plastic exportate către ţările OCDE şi 36% din totalul de deşeuri de plastic exportate de UE.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Import Turcia (anul trecut) | 510.000 t |
| Procent din exporturile către OCDE | 70% |
| Procent din totalul exporturilor UE | 36% |
De ce a decis Comisia să permită continuarea exporturilor
Deşi evaluarea ridică probleme serioase privind practicile de gestionare şi transparenţa, executivul comunitar a stabilit că transferurile de deşeuri trebuie să poată continua. Motivaţia deciziei nu este detaliată integral în sinteza obţinută de POLITICO; însă evaluarea înscrie în mod expres incertitudini cu privire la modul de implementare şi aplicare a cadrului legal, precum şi lipsa de date exhaustive care să confirme, fără echivoc, riscuri sistematice ce ar impune o suspendare automată în baza articolului 45.
Context şi implicaţii
Decizia ridică semne de întrebare legate de responsabilitatea exportatoarelor europene şi de capacitatea autorităţilor UE de a garanta că materialele trimise în afara blocului sunt gestionate sustenabil. Monitorizarea insuficientă şi lipsa de transparenţă pot conduce la situaţii în care deşeuri destinate reciclării ajung la depozite necontrolate sau în mediul înconjurător, contravinând scopurilor regulamentelor comunitare care restricţionează exporturile către ţări terţe.
Opţiunile prevăzute în regulament includ, printre altele, suspendarea transferurilor în cazul în care există motive întemeiate să se creadă că gestionarea deşeurilor nu are loc în conformitate cu normele. Din datele consultate reiese că evaluarea Comisiei a identificat probleme semnificative, dar nu a stabilit un grad de certitudine suficient pentru a activa mecanismul de suspendare.
- Necesitatea îmbunătăţirii transparenţei şi monitorizării traseului deşeurilor exportate;
- Clarificarea aplicării Regulamentului UE privind transferul deşeurilor şi a instrumentelor de control;
- Creşterea implicării părţilor interesate şi a schimbului de informaţii între autorităţi.
Decizia Comisiei va continua să fie urmărită de actorii preocupaţi de mediu, iar dezbaterea publică ar putea determina noi solicitări pentru măsuri mai stricte de monitorizare sau pentru revizuirea cadrului care reglementează exporturile de deşeuri din UE.
Redactor: Adriana Popa, secţiunea Mediu
