Ministerul Educației a anunțat o serie de propuneri menite să răspundă rezultatelor slabe obținute de elevii români la testele PISA, între care regândirea programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” astfel încât aceste perioade să se desfășoare după același orar ca săptămânile obișnuite de curs și să includă activități aplicate și de recuperare a materiei.
Propunerile ministerului
Conform declarațiilor făcută publice de ministrul Educației, măsurile urmăresc ca timpul dedicat educației să fie folosit mai eficient pentru a evita pierderea orelor de instruire. Printre măsurile prezentate se numără:
- transformarea programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” în săptămâni cu activități didactice structurale, similare orelor obișnuite;
- organizarea de ore remediale săptămânale pentru elevii care au medii sub 7 la Limba română și Matematică;
- creșterea timpului efectiv de predare pentru a reduce decalajele față de media țărilor membre OCDE.
„Părintele PISA” explică rezultatele dezastruoase ale elevilor: AI le poate atrofia capacitatea de a gândi
Ministrul a mai argumentat că una dintre cauzele diferențelor de performanță este durata redusă a instruirii: România are, după cum a fost invocat, aproximativ 1.600 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial mai puțin decât media OCDE, o diferență echivalentă cu aproape doi ani de școală.
Ce înseamnă acestea pentru elevi și familii
Propunerea ca „Școala altfel” și „Săptămâna verde” să fie organizate ca săptămâni obișnuite de școală implică modificări practice pentru unitățile de învățământ și pentru părinți: planificarea activităților educaționale va trebui să includă obiective de predare și recuperare, iar elevii ar putea avea un program mai apropiat de cel normal și mai puține activități recreative sau extracurriculare nelegate de conținutul școlar.
De asemenea, ideea ca elevii cu medii sub 7 la Română și Matematică să participe la ore remediale săptămânale presupune alocarea de resurse umane și materiale: profesori disponibili pentru recuperare, spații de desfășurare și, în funcție de decizii locale, posibile ajustări ale programului școlar.
Date comparative privind timpul de instruire
| Indicator | România | Media OCDE |
|---|---|---|
| Ore obligatorii (primar + gimnaziu) | –1.600 ore (diferență) | Referință (medie OCDE) |
Tabelul reflectă diferenţa invocată de ministru între volumul de instruire din România şi media ţărilor OCDE, fără a furniza un număr exact de ore pentru fiecare categorie în declaraţia oficială recentă.
Context şi consecinţe
Propunerile vin într-un context în care autorităţile şi specialiştii dezbat de ani buni atât calitatea predării, cât şi organizarea timpului şcolar. Modificarea destinaţiei unor săptămâni dedicate iniţial diverselor activităţi extracurriculare ridică întrebări privind echilibrul între abordările formative nonformale şi necesitatea consolidării competenţelor de bază.
Pe de o parte, transformarea acestor săptămâni în intervale cu activităţi remediale și aplicate poate contribui la recuperarea cunoştinţelor pierdute sau neasimilate. Pe de altă parte, mutarea accentului exclusiv pe predare în perioadele tradiţional deosebite poate reduce oportunităţile pentru activităţi practice, creative sau nonformale care susţin dezvoltarea socio‑emoţională a elevilor.
Ministerul a susţinut totodată că pandemia şi trecerea la teste pe hârtie sunt alte elemente care au influenţat rezultatele la PISA, justificând astfel o abordare complexă care să vizeze atât creşterea timpului efectiv de instruire, cât şi adaptarea metodelor didactice la nevoile actuale ale elevilor.
Rămâne de văzut cum vor fi transpuse în practică propunerile: implementarea lor va necesita decizii la nivel de minister, programe de formare pentru profesori şi alocarea clară a resurselor financiare şi logistice. Familiile trebuie informate din timp despre eventualele schimbări ale calendarului şcolar, iar şcolile vor trebui să-şi adapteze planurile anuale de învăţare pentru a îmbina activităţi remediale cu cele extracurriculare.
Propunerile ministeriale au fost prezentate public; următorii paşi formali includ consultări cu actorii din sistem şi stabilirea mecanismelor de implementare, toate acestea urmând a fi comunicate ulterior prin canalele oficiale ale ministerului.
