Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a anunţat joi seară că autorităţile de la Bucureşti au primit o clarificare din partea Comisiei Europene privind posibilitatea recuperării parţiale a sumelor pierdute în urma neîndeplinirii jalonului referitor la reforma salarizării din PNRR. Potrivit ministrului, adoptarea legii salarizării unitare înainte de evaluarea finală a Comisiei, programată în noiembrie, ar putea constitui un argument pentru reducerea penalităţii aplicate României.
Context şi cifre
Jalonul legat de reforma salarizării bugetarilor a fost considerat ratat, ceea ce a dus la o penalitate calculată la aproximativ 770 de milioane de euro. Pîslaru a subliniat că România nu mai poate primi integral această sumă, însă există posibilitatea unei recuperări parţiale dacă legea corespunde în totalitate angajamentelor asumate în PNRR.
| Element | Detalii |
|---|---|
| Valoare penalitate | 770 milioane euro |
| Termen evaluare CE | Noiembrie (evaluarea finală) |
| Termen sugerat pentru adoptare | Până la final de octombrie |
Ce a transmis ministrul
Declaraţia a fost făcută la o emisiune televizată, unde Pîslaru a explicat că a solicitat clarificări Comisiei Europene, împreună cu echipa de la MIPE şi cu Guvernul menţionat în intervenţie. El a repetat că legea care ar putea reduce penalitatea trebuie să respecte integral condiţiile asumate în PNRR, nu orice versiune legislativă.
„Deci asta nu înseamnă că putem, în niciun caz, recupera toată penalitatea de 770 de milioane, dar cu un exerciţiu de voinţă politică care să ducă la adoptarea legii salarizării totuşi până la final de octombrie, am avea noi argumente să diminuăm penalitatea, măcar cu o parte.”
Ministrul a mai punctat că nu poate estima în prezent suma exactă care ar putea fi recuperată: „Aş vrea să fiu foarte precis: trebuie să se adopte legea care răspunde în totalitate condiţiilor pe care le-am avut ca angajamente faţă de Comisia Europeană în PNRR, deci nu merge orice fel de lege.”
Miza politică şi consecinţele
Ceea ce Pîslaru descrie ca „exerciţiu de voinţă politică” vizează, în esenţă, capacitatea coaliţiei sau a majorităţii parlamentare de a se mobiliza rapid pentru adoptarea unui text complex şi sensibil social. Legea salarizării unitare afectează numeroase categorii de bugetari şi implică calibrări fiscale şi bugetare cu efecte pe termen mediu şi lung.
- Negocierile interne vor trebui reluate pentru a construi consensul necesar adoptării rapide; Pîslaru a menţionat că, anterior, două partide au considerat că termenul iniţial era „prea din scurt”.
- Condiţiile PNRR sunt stricte: numai o lege care respectă toate angajamentele poate fi luată în calcul de Comisie pentru o compensare parţială.
- Impact bugetar: orice reducere a penalităţii ar însemna intrări mai mari în bugetul României, dar valoarea recuperabilă nu este determinată în acest moment.
Pe de altă parte, adoptarea legii în regim de urgenţă sau sub presiune de timp poate genera contestări politice sau tehnice ulterioare, ceea ce ar putea afecta credibilitatea măsurii în faţa evaluatorilor europeni. De asemenea, orice proiect legislativ trebuie să treacă prin avize, posibile modificări parlamentare şi, în final, promulgare şi punere în aplicare, etape care consumă timp.
Următorii paşi
Declaraţia ministrului plasează acum responsabilitatea pe scena politică internă: partidele şi coaliţiile care deţin puterea vor trebui să decidă dacă prioritizează adoptarea până la finele lui octombrie, cu scopul de a oferi Comisiei Europene motive pentru a reduce sancţiunea financiară. Fără un text complet conform angajamentelor din PNRR, orice demers va rămâne insuficient din perspectiva recuperării fondurilor.
Rămâne de urmărit dacă iniţiativa va produce un calendar legislativ accelerat şi dacă forma finală a legii va întruni standardele cerute de Bruxelles, astfel încât evaluarea din noiembrie să consemneze cel puţin o reducere a penalităţii aplicate României.
