Două organizaţii de mediu cu activitate în România au negat ferm, într-un comunicat de presă şi prin declaraţii ale reprezentanţilor, că ar fi blocat proiectul de amenajare a Braţului Bala, lucrări care au fost invocate recent de un lider politic pentru a justifica oprirea activităţii la Centrala Nucleară de la Cernavodă din cauza debitelor scăzute ale Dunării.
Disputa publică privind responsabilităţile
Conform afirmaţiilor publice ale persoanei vizate, în 5 septembrie 2024 ar fi fost publicată în Monitorul Oficial o hotărâre care aproba efectuarea lucrărilor, iar pentru această investiţie ar fi existat o alocare de fonduri europene în valoare de 1 miliard de euro. Ulterior publicării, a susţinut oficialul, ar fi urmat „şicanări” şi contestaţii din partea unor organizaţii de mediu, care ar fi determinat blocajul demersurilor.
Reprezentanţii Greenpeace România şi WWF România au respins aceste declaraţii, afirmând că nu au iniţiat niciun demers juridic legat de proiect şi nici nu au depus sesizări la instituţiile europene cu privire la lucrările de pe Braţul Bala. Potrivit Greenpeace, organizaţia „nu are nicio legătură cu blocarea sau contestarea proiectului pe braţul Bala” şi nu a fost parte în vreo consultare referitoare la acel proiect.
„Acuzațiile care atribuie ONG-urilor de mediu vina pentru oprirea sau întârzierea acestor lucrări sunt nefondate și reprezintă o dezinformare. Solicităm decidenților politici să își asume managementul, de multe ori defectuos, al proiectelor de infrastructură și să nu mai caute vinovați imaginari în rândul societății civile.”
Aceeaşi poziţie a fost exprimată şi de WWF România, care a infirmat că ar fi acţionat în instanţă sau ar fi depus sesizări la Comisia Europeană privind Braţul Bala.
Context tehnic şi consecinţe
Proiectul de amenajare a Braţului Bala este prezentat de autorităţi ca o soluţie pentru a creşte aportul de apă către Dunărea Veche, în zona în care se află centrala nucleară, în condiţiile în care debitele scăzute ale fluviului afectează atât producţia de energie, cât şi securitatea operatională a instalaţiilor. Sursele publice menţionează că debitul diminuat al Dunării a condus la oprirea temporară a centralei, fără a exista, în sursele citate, detalii tehnice suplimentare sau calendare actualizate de reluare a activităţii.
Disputa asupra responsabilităţilor ridică, pe lângă problema imediată a alimentării cu apă, întrebări legate de coordonarea instituţională a proiectelor majore de infrastructură, de dialogul dintre autorităţi şi societatea civilă şi de procedurile de evaluare a impactului asupra mediului care însoţesc astfel de intervenţii asupra cursurilor de apă.
- Acuzaţia principală: ONG-urile ar fi blocat lucrările pentru Braţul Bala, susţine un lider politic.
- Replica ONG-urilor: Greenpeace şi WWF afirmă că nu au depus plângeri în instanţă şi nu au sesizat Comisia Europeană.
- Stare operaţională: Centrala de la Cernavodă este oprită din cauza debitului scăzut al Dunării, conform relatărilor publice.
| Aspect | Afirmare publică | Replica ONG |
|---|---|---|
| Publicare hotărâre | 5 septembrie 2024 — aprobare în Monitorul Oficial | NGO: nu au fost parte la lucrări/consultări |
| Finanţare | 1 miliard de euro alocat din fonduri europene (conform declaraţiei) | NGO: nu au depus contestaţii sau sesizări la CE |
Pe fond, cazul ilustrează tensiunile frecvente între autorităţi care promit intervenţii rapide pentru remedierea problemelor critice şi organizaţiile de mediu care solicită respectarea procedurilor şi evaluărilor de impact. Soluţionarea conflictului invocă necesitatea unei transparenţe sporite: publicarea documentaţiei de proiect, clarificarea traseului decizional şi comunicarea stadiului implementării către public.
Fără documente suplimentare publice sau proceduri judiciare care să ateste intervenţia ONG-urilor, afirmaţiile despre „blocare” rămân contestate. În această situaţie, importanţa controlului administrativ şi a monitorizării independente a proiectelor de mare anvergură devine esenţială pentru prevenirea unor consecinţe asupra infrastructurii critice şi pentru menţinerea încrederii între autorităţi şi societatea civilă.
În absenţa unor noi elemente factuale sau a unor hotărâri judecătoreşti publice, rămâne responsabilitatea instituţiilor statului să clarifice situaţia prin documente şi proceduri transparente, astfel încât măsurile pentru reluarea operaţiunilor la Cernavodă să poată fi evaluate obiectiv şi în siguranţă.
