Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a respins, printr-un comunicat oficial, acuzațiile lansate de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, care a afirmat pe rețelele sociale că instituția ar fi acordat preferențial unui consorțiu de firme contractul pentru elaborarea Strategiei pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a solicitat intervenția Curții de Conturi.
Argumentele ministerului
MMAP precizează că finanțarea contractului a fost asigurată din Fondul pentru Mediu, un instrument creat expres pentru susținerea proiectelor și programelor de protecție a mediului și pentru îndeplinirea obligațiilor europene. Potrivit instituției, OUG nr. 196/2005 include printre destinațiile fondului realizarea de monitorizări, studii și cercetări impuse de acorduri internaționale, directive europene și reglementări naționale, iar elaborarea unui document strategic național în domeniul biodiversității este una dintre utilizările prevăzute explicit de lege.
Ministerul afirmă că planul pluriannual de finanțare pentru studiile necesare îndeplinirii obligațiilor europene a fost actualizat în 2021, iar studiul pentru elaborarea Strategiei a fost introdus explicit în legislație. De asemenea, Guvernul a aprobat, încă din 2022, o alocare maximă de 500.000 lei, cu mai mult de trei ani înaintea semnării contractului, potrivit comunicatului.
„O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”,
a declarat, în comunicat, Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Ce a presupus contractul
MMAP susține că suma de 373.600 lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, și nu doar redactarea unui text. Printre activitățile enumerate de minister se numără analiza strategiei anterioare și evaluarea rezultatelor acesteia, precum și evidențierea stării biodiversității la nivel național, potrivit comunicatului transmis imediat după postarea lui Peiu.
- Sursa finanțării: Fondul pentru Mediu (OUG 196/2005).
- Alocare guvernamentală aprobată: 500.000 lei (2022).
- Valoarea contractului: 373.600 lei fără TVA.
| Element | Suma (lei) |
|---|---|
| Alocare maximă aprobată (2022) | 500.000 |
| Valoarea efectivă a studiului | 373.600 |
| Subvenție AUR (2025) | 27.500.000+ |
Ministerul a subliniat că destinația acestor fonduri și includerea studiului în cadrul multianual de finanțare au o bază legislativă și că procedura urmărește îndeplinirea obligațiilor externe ale României în materie de biodiversitate.
Reacția politică și posibile urmări
Petrișor Peiu a sesizat opinia publică printr-o postare pe Facebook, acuzând atribuirea preferențială a contractului și cerând implicarea Curții de Conturi, deși a exprimat scepticism în privința unei intervenții a acestei instituții. MMAP a răspuns rapid pentru a clarifica aspectele privind sursa finanțării și justificarea legală a cheltuielilor.
Conflictul evidențiază tensiunile dintre verificarea cheltuirii fondurilor publice pentru politici de mediu și percepția politică asupra priorităților bugetare. Pe de o parte, ministerul prezintă studiul ca pe o componentă esențială pentru alinierea la directive europene; pe de altă parte, critica pune accent pe cost și pe transparență în atribuirea contractelor.
Ministerul a afirmat că va rămâne deschis la clarificări și la furnizarea tuturor documentelor relevante în eventuale verificări, iar includerea studiului în planurile de finanțare aprobate anterior urmează să fie un element-cheie în evaluarea legalității cheltuielilor, dacă o autoritate de control va decide o astfel de analiză.
În contextul pregătirii implementării strategiei pe următorii patru ani, răspunsurile instituționale privind modul de finanțare și justificarea politicilor publice de mediu rămân esențiale pentru consolidarea încrederii publice și pentru respectarea angajamentelor internaționale ale României în domeniul biodiversității.
