Institutul Național de Statistică (INS) publicat vineri, 28 august, rezultatele anchetei de conjunctură privind perioadele august-octombrie 2026, din care reiese că managerii din principalele sectoare economice estimează o relativă stabilitate a activității, dar anticipează creșteri notabile ale prețurilor, în special în construcții și în comerţul cu amănuntul.
Rezumatul principalelor așteptări
Pentru următoarele trei luni, estimările managerilor indică variații modeste ale volumului de activitate și ale ocupării, în timp ce presiunea asupra prețurilor este pronunțată în sectoarele cu intensitate mare de materiale și servicii conexe construcțiilor și în comerțul cu amănuntul.
- Industria prelucrătoare: volum de producție stabil (sold conjunctural -1%), număr de salariați în stagnare (-5%), dar prețuri în creștere (+21%).
- Construcții: volum de producție relativ stabil (+4%), număr de salariați în ușoară creștere (+2%), însă scumpiri accentuate ale lucrărilor (+41%).
- Comerț cu amănuntul: cifră de afaceri stabilă (+5%), creștere moderată a numărului de salariați (+6%) și așteptări privind majorarea prețurilor (+40%, cu 43% dintre respondenți anticipând creșteri).
- Servicii: cifră de afaceri estimate relativ stabilă (+1%) și perspectivă similară pentru ocupare.
Interpretare și implicații
Rezultatele anchetei sugerează un mediu economic în care activitatea rămâne, în ansamblu, robustă, dar costurile cresc în sectoare-cheie. În construcții, soldul conjunctural de +41% privind prețurile indică o presiune semnificativă asupra cheltuielilor pentru proiecte noi și pentru întreținerea stocului imobiliar existent. Aceasta poate conduce la întârzieri sau supra-costuri în proiectele publice și private, dar și la o reprioritizare a investițiilor, mai ales în contextul limitărilor bugetare la nivel local și național.
În comerțul cu amănuntul, un sold conjunctural de +40% pentru prețuri, combinat cu estimarea unei ușoare creșteri a ocupării, reflectă o combinație de dinamism al cererii pe segmentele care se mențin și de majorări ale costurilor de achiziție sau logistice. Pentru consumatori, aceasta se traduce probabil în o creștere a inflației resimțite la raft, iar pentru companii în presiuni asupra marjelor, în special pentru cei care nu pot transfera integral costurile către prețuri.
| Secțor | Volum / Cifra de afaceri | Număr salariați | Prețuri / Lucrări |
|---|---|---|---|
| Industria prelucrătoare | -1% | -5% | +21% |
| Construcții | +4% | +2% | +41% |
| Comerț cu amănuntul | +5% | +6% | +40% |
| Servicii | +1% | relativ stabil | nu este precizat |
Două consecințe pot fi anticipate imediat: în primul rând, inflația din economie ar putea rămâne susținută de scumpirile așteptate în sectoarele cu pondere mare în coșul de consum sau în costurile de investiții; în al doilea rând, companiile vor căuta fie soluții de creștere a productivității, fie ajustări de prețuri și politici comerciale pentru a-și proteja marjele.
Context macroeconomic
Aceste percepții ale managerilor vin într-un moment în care deciziile de politică monetară și fiscală sunt monitorizate atent. Datele INS oferă semnale timpurii despre dinamica ciclică a economiei și despre ariile în care se pot concentra presiunile inflaționiste. Pentru factorii de decizie, combinația între stabilitate relativă a activității și majorări de prețuri pune accentul pe necesitatea unor politici care să susţină investitorii şi să atenueze impactul asupra consumatorilor vulnerabili.
Pe termen scurt, companiile din construcții și retail ar putea revizui planurile de investiții sau strategiile de achiziții; pe termen mediu, evoluția indicilor de prețuri din anchetă va fi un semnal pentru sectorul bancar și pentru autorităţile care supraveghează stabilitatea preţurilor şi a pieţei muncii.
Raportul INS rămâne un instrument util pentru urmărirea direcției economice pe trimestre şi pentru corelarea percepțiilor manageriale cu datele oficiale privind inflația, ocuparea și producția industrială.
