Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Iaşi coordonează, anul acesta, un proiect de cercetare care vizează elevii români reveniţi din străinătate şi reintegrarea lor în şcolile din municipiu. Iniţiativa, realizată împreună cu Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” şi Fundaţia Euroed, urmăreşte identificarea проблемelor de natură şcolară, socială şi lingvistică cu care se confruntă aceşti copii, precum şi elaborarea unor instrumente concrete de sprijin.
Obiective clare şi produse aşteptate
Potrivit comunicatului IŞJ Iaşi, cercetarea are ca scop nu doar diagnoza situaţiei, ci şi livrarea unor materiale practice care să fie utilizate de cadrele didactice, părinţi şi organizaţii neguvernamentale. Printre rezultatele preconizate se numără:
- materiale educaţionale adaptate nevoilor elevilor remigranţi;
- un instrument pentru evaluarea progresului şcolar;
- un plan de intervenţie ce implică profesori, familii şi ONG‑uri;
- un protocol local de primire şi sprijin socio‑educativ pentru elevii reîntorşi din străinătate.
Iniţiatorii subliniază că, pe baza datelor obţinute, vor fi formulate recomandări concrete pentru şcoli şi administraţie, iar modelul rezultat ar urma să poată fi extins la nivel regional şi naţional.
Coordonare instituţională şi parteneriate
Proiectul reuneşte administraţia şcolară judeţeană cu cercetători în filologie şi cu o fundaţie educaţională, în încercarea de a combina expertiza teoretică cu cea practică. În elaborarea protocolului de primire şi a planului de intervenţie ar urma să fie implicate, pe lângă IŞJ Iaşi, şi Primăria Municipiului Iaşi şi asociaţii neguvernamentale de profil, conform comunicatului oficial.
„Proiectul îşi propune să pună în evidenţă dificultăţile de ordin şcolar, social şi lingvistic pe care le întâmpină aceşti copii. Pe baza rezultatelor cercetării vor fi realizate materiale educaţionale, un instrument pentru evaluarea progresului şcolar şi un plan de intervenţie care să îi implice pe profesori, părinţi şi organizaţiile neguvernamentale.”
Răspuns la un fenomen în creştere
Iniţiatorii proiectului atrag atenţia că revenirea familiilor din străinătate în regiunea Moldovei este un fenomen în creştere. În acest context, şcolile se confruntă cu situaţii diverse: elevi cu competenţe lingvistice nealiniate la curriculumul românesc, diferenţe în metodologia predării, sau dificultăţi de integrare socială în colective. Studiul de la Iaşi propune construirea unui model de sprijin care să răspundă acestor nevoi specifice.
Raport, metodologie şi bune practici
Echipa de proiect va elabora un raport final în care vor fi cuprinse principalele dificultăţi identificate, detalii privind metodologia folosită, exemple de bune practici şi recomandări clare pentru actorii implicaţi: şcoli, familii, administraţie şi organizaţii neguvernamentale. Documentul este conceput să ofere şi un cadru replicabil la nivel regional sau naţional.
| Partener | Rol preconizat |
|---|---|
| IŞJ Iaşi | Coordonare, colectare date, implementare în şcoli |
| Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” | Expertiză lingvistică, analiză metodologică |
| Fundaţia Euroed | Sprijin în dezvoltarea materialelor şi planurilor de intervenţie |
| Primăria Iaşi şi ONG‑uri | Implicare în protocolul de primire şi sprijin socio‑educativ |
Impact pentru şcoli şi părinţi
Produsele aşteptate — instrumentul de evaluare, materialele didactice şi protocolul de primire — pot facilita identificarea rapidă a lacunelor de învăţare şi pot oferi intervenţii adaptate la nevoile fiecărui elev remigrant. Pentru părinţi, planul de intervenţie şi recomandările vor putea clarifica rolul familiei în susţinerea reintegrării copilului la şcoală. Pentru cadrele didactice, documentele oferite ar trebui să vină cu strategii practice şi exemple concrete de bune practici.
Prin demersul iniţiat la Iaşi se urmăreşte nu numai asistarea unor cazuri individuale, ci şi crearea unui model sistemic de sprijin care să răspundă numărului tot mai mare de copii reveniţi din diaspora. Eficienţa acestui model va depinde însă de modul în care rezultatele cercetării vor fi puse în practică la nivel local şi susţinute de politici educaţionale coerente.
