Tribunalul Arad a decis că acţiunea în contencios administrativ formulată de Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului, care contestase amplasarea bustului lui Octavian Goga în spaţiul public din municipiul Iaşi, a rămas fără obiect, informează Ziarul de Iaşi, citat de sursa iniţială. Procesul, deschis la 16 martie 2026, îl avea ca pârâţi pe UAT Municipiul Iaşi şi pe Consiliul Local.
Contextul plângerii şi motivaţia ONG
Asociaţia din Arad a sesizat autorităţile la începutul anului, invocând biografia politică a poetului Octavian Goga şi afirmând că prezenţa bustului într-o zonă intens circulată din Copou contravine prevederilor Legii Vexler. ONG-ul a susţinut că poetul ar fi fost asociat, în perioada interbelică, cu atitudini fasciste şi antisemite, iar menţinerea statuii în spaţiul public ar fi inadmisibilă în lumina prevederilor legale care interzic expunerea în locuri publice a monumentelor dedicate persoanelor asociate cu organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
În motivarea hotărârii, judecătorii au reţinut că între timp bustul a fost dezafectat din Copou, ceea ce a făcut ca obiectul procesului să nu mai fie tocmai prezent în spaţiul public. Pe acest considerent, instanţa a concluzionat că Primăria şi Consiliul Local nu au încălcat procedura administrativă aşa cum a fost reclamată de asociaţie şi a obligat părţile locale la plata a 50 de lei cheltuieli de judecată. Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
- Pârâţi: UAT Municipiul Iaşi, Consiliul Local
- Reclamant: Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului (Arad)
- Instanţă: Tribunalul Arad, secţia contencios administrativ
- Decizie: acţiunea a rămas fără obiect; Primăria şi Consiliul Local nu au încălcat procedura
- Despăgubiri: 50 lei cheltuieli de judecată; posibil recurs
„Acţiunea a rămas fără obiect”, este formularea reţinută de instanţă, în raport cu dezafectarea bustului din spaţiul public.
Implicări locale şi perspective
Decizia Tribunalului Arad şi retragerea fizică a statuii aduc în prim‑plan două dimensiuni importante pentru administraţia ieşeană: procedurile administrative privind amplasarea monumentelor în spaţiul public şi discuţia publică despre trecutul istoric şi modul în care acesta este onorat sau contestat de comunitate. Faptul că statuia a fost dezafectată a redus caracterul imediat al plângerii, însă rămâne deschisă calea căilor de atac, ceea ce menţine controversele în plan juridic.
Decizia instanţei nu înlătură însă dezbaterea publică locală asupra manierelor în care municipalitatea gestionează monumentele care pot genera polarizare opiniei publice. Chiar dacă, pe fond procedural, primăria şi consiliul au fost găsite nevinovate în privinţa modului administrativ de soluţionare a cererii, tema merită continuată în spaţiul public şi la nivel decizional, în vederea clarificării criteriilor de amplasare şi a proceselor de consultare a comunităţii.
| Element | Detaliu |
|---|---|
| Data sesizării | începutul anului 2026 |
| Data deschiderii procesului | 16 martie 2026 |
| Instanţă | Tribunalul Arad, secţia contencios administrativ |
| Hotărâre | acţiunea a rămas fără obiect; Primăria şi Consiliul Local neidentificate ca încălcând procedura |
Rămâne de urmărit dacă părţile interesate vor formula recurs şi dacă, în paralel, municipalitatea va iniţia un demers de consultare publică privind regimul monumentelor din spaţiile publice ale Iaşiului. Până la clarificări judiciare definitive sau decizii administrative noi, situaţia statuii în spaţiul urban rămâne una care solicită atenţie din partea autorităţilor şi a societăţii civile.
Raportarea la eveniment se bazează pe materialul publicat în Ziarul de Iaşi şi pe dispoziţiile reţinute în hotărârea Tribunalului Arad, menţionate în comunicarea iniţială.
