Garda Națională de Mediu (GNM) susține că gestionarea deșeurilor provenite din construcții și demolări rămâne o vulnerabilitate semnificativă pentru România, iar soluțiile trebuie să includă atât măsuri de control, cât și stimulente economice pentru piața materialelor reciclate. Declarațiile au fost făcute de Andrei Corlan, comisarul general al instituției.
Ținta europeană și deficitul de piață
Directiva europeană prevede ca, la nivelul materialelor nepericuloase rezultate din construcții și demolări, să fie pregătit pentru reutilizare sau reciclare 70% din cantitate. Corlan a subliniat că, în practică, România este încă departe de acest obiectiv. Cauzele principale identificate includ colectarea neselectivă, abandonarea materialelor pe amplasamente neautorizate și lipsa unor fluxuri economice clare pentru materialele reciclate.
Comisarul general a arătat că intensificarea inspecțiilor și aplicarea sancțiunilor rămân necesare, însă acestea trebuie să fie însoțite de măsuri care să stimuleze cererea pentru materiale secundare. Fără o piață funcțională, economia circulară riscă să rămână în mare parte un exercițiu administrativ, cu obligații formale, dar cu impact limitat în practică.
Prioritățile GNM pentru sectorul construcțiilor
În relația cu sectorul construcțiilor, Garda Națională de Mediu și-a conturat următoarele linii de acțiune:
- verificarea trasabilității deșeurilor și a documentelor care însoțesc transporturile;
- limitarea emisiilor de pulberi pe șantiere;
- protejarea solului și a apelor față de poluare din surse deșeurilor de construcții;
- digitalizarea inspecțiilor și utilizarea datelor pentru analize de risc;
- consolidarea componentelor de prevenție și dialogul cu antreprenorii și operatorii din reciclare.
Corlan a precizat că obiectivul instituției nu este creșterea numărului de amenzi, ci reducerea situațiilor în care sancțiunile devin necesare, prin integrarea cerințelor de mediu încă din etapa de organizare a șantierelor. Această abordare vizează prevenția și eficientizarea activității de control, precum și crearea unui cadru predictibil pentru operatorii economici.
Consecințe și cerințe pentru autorități locale
În practică, atingerea țintei de 70% implică responsabilități atât la nivel național, cât și local. Autoritățile publice locale trebuie să organizeze și să asigure gestionarea corectă a fluxurilor de deșeuri din construcții, prin sisteme de colectare și infrastructură adecvată, dar și prin contracte și reglementări care să stimuleze reutilizarea și reciclarea la scară comercială.
Fără o cerere susținută pentru materiale reciclate (agregate, materiale plastice, metale), operatorii de reciclare pot rămâne fără motivația economică necesară pentru a investi în tehnologii și capacități de recuperare. În absența acestor semnale de piață, măsurile administrative singure riscă să aibă efect limitat, avertizează GNM.
| Indicator | Țintă/reglementare | Situația actuală (evaluare GNM) |
|---|---|---|
| Pregătire pentru reutilizare/reciclare (deșeuri nepericuloase din construcții) | 70% | încă departe de atingere |
Pentru a transforma obligațiile în oportunități, GNM propune politici coerente care să lege responsabilitățile de mediu de stimulente economice: clarificarea cerințelor de trasabilitate, facilități pentru materialele secundare certificate și campanii de informare pentru beneficiarii lucrărilor de construcții. Implementarea coerentă a acestor măsuri poate reduce costurile sociale și de mediu generate de depozitarea necontrolată sau de abandonarea deșeurilor.
Pe termen mediu, o piață funcțională pentru materialele provenite din demolări ar putea genera noi locuri de muncă, investiții în tehnologii de valorificare și o reducere semnificativă a consumului de resurse primare. GNM își propune să folosească datele rezultate din inspecții pentru a prioritiza intervențiile și pentru a susține autoritățile locale în adoptarea unor soluții adaptate contextului regional.
Declarațiile comisarului general vin într-un context în care tranziția spre economia circulară este una dintre directivele majore ale politicii de mediu la nivel european, iar România trebuie să armonizeze practicile de pe șantiere cu cerințele legislative și cu realitățile pieței.
