Discuții tripartite privind rutele de export
Autoritățile de la Kiev analizează redirecționarea unei părți a exporturilor de cereale pe rute feroviare prin Republica Moldova până la portul românesc Constanța, ca alternativă la transportul maritim expus atacurilor în Marea Neagră, au relatat surse pentru agenția Reuters. Mișcarea vine după o serie de lovituri împotriva infrastructurii portuare şi a navelor ucrainene, care au redus siguranța transportului pe mare și au obligat părțile implicate să caute soluții logistice de urgență.
Conversațiile dintre Kiev și Chișinău vizează, potrivit surselor, nu doar traseul, ci şi condițiile comerciale: Ucraina ar fi cerut o reducere de 50% din tariful nominal pentru transportul cerealelor pe teritoriul Republicii Moldova. În răspuns, autorităţile moldovene au solicitat garanţii privind volumele care vor tranzita pe această rută, înainte de a stabili un calendar şi tarife finale.
„În prezent, colectăm informații privind volumele potențiale de la expeditorii interesați. Procesul de colectare a informațiilor nu a fost încă finalizat.”
Capacitate estimată și ecouri regionale
Un fost director al Căilor Ferate din Republica Moldova, citat de Reuters, estimează că un coridor feroviar prin Moldova ar putea transporta până la 4,5 milioane de tone metrice de cereale pe an. Autorităţile ucrainene consideră că un coridor operaţional prin regiune ar putea asigura aproximativ 10% din exporturile agricole ale ţării, ceea ce ar avea implicaţii notabile pentru fluxurile comerciale din Marea Neagră.
| Element | Valoare / observaţie |
|---|---|
| Reducere tarifară solicitată | 50% din tariful nominal |
| Capacitate estimată coridor Moldova | 4,5 milioane tone/an (estimare) |
| Pondere estimată din exporturile Ucrainei | ~10% |
Ce înseamnă pentru Constanța
Portul Constanța, principal nod maritim al României la Marea Neagră, apare astfel în discuţii drept destinaţia naturală a cerealelor redirecţionate din Ucraina. Deşi negocierile sunt între Kiev şi Chișinău, orice program logistic care implică Constanța ar putea implica adaptări operaționale la nivel portuar, coordonare în trafic feroviar și proceduri vamale pentru a gestiona volume suplimentare de mărfuri.
- Operatorii portuari și terminalele din Constanța ar putea fi solicitate să ajusteze spații de stocare și fluxuri de manipulare a cerealelor;
- Autoritățile vamale și feroviare române ar putea avea un rol sporitor în sincronizarea trenurilor de tranzit;
- Flexibilitatea tarifară și garanțiile de volum promise de Ucraina vor fi esenţiale pentru sustenabilitatea economică a rutelor alternative.
Deja în perioada 2022–2023, Republica Moldova a asigurat transport feroviar pentru cereale ucrainene, ceea ce sugerează existenţa unor rutine logistice prealabile. Vizita ministrului moldovean al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în regiunea Odesa indică intensificarea dialogului regional privind această temă.
Riscuri, limite şi paşi următori
Pe lângă negocierile comerciale, realizarea unui astfel de coridor depinde de colectarea finală a datelor privind volumele de la expeditori, de clarificarea responsabilităţilor între părţi şi de asigurarea securităţii traseelor până la port. Orice decizie va trebui să ţină cont şi de dinamica securităţii în Marea Neagră, care rămâne factorul declanşator al acestui proces de realocare a rutelor.
Pentru comunitatea constănţeană şi mediul de afaceri local, evoluţia discuţiilor va fi următoarea secvenţă de monitorizat: acorduri tripartite privind tarifarea şi garanţiile de volum, capacitatea operativa a terminalelor din Constanța şi adaptările procedurale la frontierele feroviare şi maritime. Orice confirmare oficială privind tranzitul efectiv prin Constanța va veni probabil după ce părţile vor finaliza evaluările comerciale şi logistice în curs.
