Discuţii între Kiev şi Chișinău pentru rutarea cerealelor spre Constanța
Ucraina poartă discuţii cu autorităţile din Republica Moldova privind posibilitatea folosirii unei rute feroviare care să transporte cereale ucrainene către portul Constanța, ca alternativă la transportul maritim, afectat de riscurile şi atacurile din Marea Neagră, conform relatărilor publicate de agenţii internaţionale. Propunerea cade într-un context în care exporturile ucrainene se confruntă cu creşterea vulnerabilităţii navelor şi a infrastructurii portuare în faţa agresiunii armate.
Sursele citate indică faptul că reprezentanţii ucraineni au solicitat autorităţilor moldovene o reducere tarifară pentru tranzitul feroviar — o solicitare de 50% din tariful nominal — în schimbul unor garanţii privind volumele de mărfuri care urmează a fi transportate. Moldova ar fi propus la rândul ei ca Ucraina să ofere astfel de garanţii, iar discuţiile continuă asupra perioadei şi volumelor exacte care ar urma să tranziteze către Constanța.
„În prezent, colectăm informații privind volumele potențiale de la expeditorii interesați. Procesul de colectare a informațiilor nu a fost încă finalizat”,
declara, potrivit sursei, un înalt oficial ucrainean din domeniu.
Impact estimat şi capacitatea coridorului
Expertiza şi estimările transmise în materialul publicat menţionează că un coridor feroviar funcţional prin Moldova ar putea transporta anual până la 4,5 milioane de tone de cereale, în timp ce unele estimări ucrainene indică posibilitatea asigurării a aproximativ 10% din exporturile de cereale ale ţării printr-un astfel de traseu. Aceste cifre sugerează un flux semnificativ de marfă care ar ajunge la Constanța, cu efecte directe asupra activităţii portuare şi a lanţurilor logistice locale.
| Indicator | Valoare menţionată |
|---|---|
| Capacitate anuală estimată a coridorului | 4,5 milioane tone |
| Procent din exporturi ucrainene acoperit | ~10% |
| Reducere tarifară solicitată | 50% |
Un flux suplimentar de cereale spre Constanța ar antrena, pe lângă creşterea traficului portuar, cerinţe sporite privind manipularea mărfii, spaţii de depozitare, fluxuri intermodale şi capacitatea feroviară de legătură. Operatorii locali de terminale, depozitare şi transport rutier ar putea vedea atât oportunităţi de creştere, cât şi nevoia de investiţii pentru a absorbi volume sporite în perioade scurte.
Implicări logistice şi economice pentru Constanța
Pentru comunitatea portuară constănţeană, transformarea Constanței într-un nod mai frecvent pentru exporturile ucrainene înseamnă:
- Creşterea volumelor manipulate în terminalele cerealiere, cu potenţial impact asupra timpilor de staţionare şi a costurilor logistice;
- Necesitatea coordonării între operatorii feroviari, portuari şi autorităţile vamale pentru a asigura fluxuri rapide și sigure de marfă;
- Posibile presiuni asupra infrastructurii rutiere din zona portului, din cauza transportului de la terminale la silozuri şi depozite;
- Oportunităţi economice pentru angajare temporară şi servicii conexe în perioade de vârf.
Autorităţile române şi actorii portuari locali nu sunt citaţi direct în relatările iniţiale, dar orice proiect de această amploare ar necesita dialog tripartit între părţile ucrainene, moldovene şi operatorii din România, precum şi asigurări privind tarifele, garanţiile de volum şi standardele de securitate şi sănătate în muncă.
Context regional şi următorii paşi
Discuţiile vin după perioade în care rutele maritime au fost considerate mai riscante pentru exporturile ucrainene, ca urmare a intensificării atacurilor în Marea Neagră. Moldova a mai asigurat în trecut transport feroviar pentru cereale ucrainene în 2022–2023, ceea ce arată că mecanisme de cooperare existentă pot fi reactivate sau extinse rapid.
Următorii paşi, potrivit părţilor implicate, vor viza finalizarea colectării de date privind volumele disponibile, conturarea perioadei de operare şi stabilirea unor condiţii tarifare şi contractuale acceptabile pentru toate părţile. Pentru Constanța, rezultatul acestor negocieri poate însemna o creştere semnificativă a activităţii portuare şi a afacerilor conexe, dar şi necesitatea unor planuri de adaptare la fluxuri sporit de mărfuri agricole.
