Preşedintele României nu va promulga o lege a salarizării unitare care ar reduce veniturile personalului din sistemele de sănătate şi învăţământ, a declarat consilierul prezidenţial Eugen Tomac, într-un interviu difuzat vineri seară.
Poziţia Cotroceniului şi rolul Legii salarizării
Potrivit declaraţiilor lui Eugen Tomac, actul normativ este necesar pentru administraţia publică, dar nu ar trebui să prevadă scăderi de venituri pentru medici şi cadre didactice. Tomac a recunoscut că elaborarea şi adoptarea legii nu sunt atribuţii directe ale Administraţiei Prezidenţiale, însă a mai precizat că un alt consilier prezidenţial, Radu Burnete, a purtat discuţii cu actorii implicaţi în dezbatere.
„Preşedintele României niciodată nu va promulga o lege a salarizării care taie din veniturile medicilor sau ale celor din educaţie.”
Afirmaţia vine într-un context politic în care Parlamentul urmează să adopte sau să trimită spre promulgare un proiect de lege privind salarizarea în sectorul public. Tomac a subliniat necesitatea unui cadru unitar de salarizare pentru administraţie, dar a pus clar o limită publică în privinţa reducerilor de venituri pentru profesioniştii din sănătate şi învăţământ.
Context politic: desemnarea unui premier şi riscul anticipatelor
În acelaşi interviu, consilierul prezidenţial a comentat şi despre procesul politic privind desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru. Tomac a declarat că şeful statului aşteaptă formarea unei majorităţi parlamentare care să susţină viitorul cabinet, menţionând propunerile partidelor parlamentare: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR şi UDMR l-au propus pe Siegfried Mureşan.
Tomac a arătat că, până în prezent, niciunul dintre candidaţi nu a venit cu o majoritate clară în spate şi a îndemnat la flexibilitate în negocierile politice pentru a reuşi formarea unui guvern. De asemenea, el a exclus posibilitatea organizării alegerilor anticipate în cursul acestui an, considerând că aceasta ar reprezenta un risc şi un exerciţiu politic cu rezultate imprevizibile.
- Clarificare instituţională: administraţia prezidenţială nu elaborează legea, dar poate respinge promulgarea dacă consideră că afectează drepturi salariale.
- Prioritate socială: protecţia veniturilor din sănătate şi educaţie rămâne o linie roşie pentru Cotroceni, după cum a afirmat consilierul.
- Proces politic: desemnarea premierului este legată de capacitatea partidelor de a construi o majoritate care să susţină un program de guvernare, inclusiv reforme salariale.
Ce înseamnă pentru familii şi angajaţi din educaţie
Declaraţia prezintă, pe de o parte, un semnal de protecţie adresat personalului din sănătate şi învăţământ; pe de altă parte, confirmă că forma finală a legii salarizării va rămâne subiect de negocieri politice. Familiile şi angajaţii din sistemele publice vor trebui să urmărească etapele parlamentare ale proiectului şi eventualele sesizări la promulgare, întrucât preşedintele poate retrimite sau respinge un act normativ care contravine interesului social invocat.
| Partid | Propus pentru funcţia de prim‑ministru |
|---|---|
| PSD | Sorin Grindeanu |
| PNL, USR, UDMR | Siegfried Mureşan |
Declaraţiile lui Eugen Tomac pun în lumină tensiunea dintre necesitatea unui sistem unitar de salarizare în administraţie şi protejarea unor categorii profesionale considerate esenţiale. Rămâne de urmărit dacă textul legii adoptate în Parlament va reflecta aceste preocupări şi dacă, în eventualitatea unor prevederi contestate, preşedintele va folosi pârghiile constituţionale pentru a respinge sau a retrimite actul normativ spre reexaminare.
Pe plan politic, discuţiile privind desemnarea viitorului prim‑ministru vor continua, iar capacitatea partidelor de a construi o majoritate va decide atât componenţa viitorului guvern, cât şi agenda legislativă, inclusiv abordarea salarizării în sectorul public.
