Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a oferit o replică publică ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în disputa privind acordarea sporului de 40% pentru gestionarea fondurilor europene, după ce Pîslaru afirmase că nu se pune problema ca miniştri sau secretari de stat să beneficieze de acest spor şi că autorităţile locale au cerut menţinerea sa. Reacţia Olguţei Vasilescu a fost transmisă printr-o postare pe Facebook şi este citată de Antena3.
Controverse pe conţinutul proiectului de salarizare
Potrivit declaraţiei primarului Craiovei, varianta legii salarizării analizată de Asociaţia Municipiilor din România (AMR) conţinea erori care au fost semnalate public, în cadrul unei conferinţe de presă din 3 iunie 2026. Vasilescu susţine că observările AMR nu au vizat menţinerea necondiţionată a sporului, ci corectarea unor prevederi considerate inechitabile în forma propusă.
"Haideți să vă explic eu cum e cu sporul de 40 la sută pe fonduri europene și cu 'linia roșie' la primari... Varianta Pâslaru a fost analizată de Asociația Municipiilor din România și am constatat câteva greșeli, motiv pentru care am solicitat rectificarea lor."
Primarul atrage atenţia asupra unui efect considerat nedorit în proiectul analizat: reducerea sporului la 20% pentru primari, viceprimari şi preşedinţi/vicepreşedinţi de consilii judeţene, în timp ce restul angajaţilor din primării şi consilii judeţene ar păstra sporul de 40%. Vasilescu argumentează că această soluţie ar conduce la situaţii în care subordonaţii ar avea venituri net superioare celor ai conducătorilor instituţiei.
Miza disputei: echitatea salarială şi semnalul politic
Conflictul expune două probleme majore din dezbaterea privind Legea salarizării: modul de individualizare a sporurilor pentru funcţii de conducere şi pentru posturile tehnice care gestionează proiecte europene şi impactul comunicării între administraţia centrală şi asociaţiile profesionale ale unităţilor administrativ-teritoriale.
Pe de o parte, ministerul, prin vocea lui Dragoş Pîslaru, a încercat să clarifice că executivul nu intenţionează extinderea sporului către persoanele din conducerea ministerelor, iar pe de altă parte administraţiile locale reclamă că forma tehnică a actului normativ creează inechităţi salariale. Diferenţele propuse între niveluri de conducere şi personalul de execuţie ridică semne de întrebare privind coerenţa criteriilor de calcul şi a principiilor de responsabilitate managerială.
- Actorii implicaţi: ministerul Muncii (reprezentat de Dragoș Pîslaru), Asociația Municipiilor din România şi primari (ex.: Lia Olguța Vasilescu).
- Elementele contestate: reducerea sporului pentru funcţiile de conducere la 20% faţă de 40% pentru restul personalului implicat în absorbţia fondurilor europene.
- Context procedural: observaţii publice înaintate în conferinţă de presă pe 3 iunie 2026, conform declaraţiilor citate.
Discuţia are implicaţii practice pentru administraţia locală, deoarece modificările de cuantum ale sporurilor pot afecta capacitatea de recrutare şi motivare a personalului specializat în proiecte europene, precum şi relaţia de autoritate şi responsabilitate dintre conducerea instituţiei şi angajaţi.
Posibile consecinţe şi puncte deschise
În lipsa unei variante finale publicate a proiectului de lege în forma exactă analizată, rămâne esenţială clarificarea următoarelor aspecte de către minister şi asociaţiile locale:
| Aspect | Întrebare |
|---|---|
| Beneficiari | Cine va fi eligibil pentru sporul de 40% şi în ce condiţii? |
| Cuantum | Se menţine diferenţierea 40% vs 20% între personalul de execuţie şi conducere? |
| Impact bugetar | Care sunt estimările privind costurile pentru autorităţile locale şi pentru bugetul de stat? |
Rămâne de văzut dacă dezbaterea publică şi intervenţiile asociaţiilor de profil vor conduce la revizuiri ale textului sau la lămuriri din partea ministerului. În absenţa unor date oficiale detaliate privind forma tehnică a amendamentelor, disputa riscă să se menţină la nivel discursiv, cu impact asupra percepţiei publice privind echitatea noii salarizări.
Surse mediatice au preluat poziţiile ambelor părţi; declaraţiile primarului Craiovei au fost citate de Antena3, iar Agerpres este menţionat în materialul ilustrativ folosit în comunicare.
