Context şi motive
Compania Nuclearelectrica a anunţat joi dimineaţă declanşarea manevrelor pentru oprirea controlată a Unităţii 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, decizie motivată de scăderea semnificativă a nivelului fluviului Dunărea, se arată într-un comunicat transmis Bursei de la Bucureşti. Operaţiunea este realizată conform procedurilor aplicabile în astfel de situaţii, cu monitorizarea atentă a marjelor de securitate, a echipamentelor şi pe baza prognozei hidrologice pentru zilele următoare.
„Decizia de a opri controlat și Unitatea 2 este determinată de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea.”
Ce spune prognoza şi ce înseamnă pentru Cernavodă
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) prognozează pentru intervalul 12–19 august un debit la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) relativ staţionar, estimat la 1.350 m3/s în prima şi ultimele două zile ale intervalului şi la 1.400 m3/s în celelalte zile. Aceste valori sunt mult sub media multianuală a lunii august, de 3.900 m3/s, ceea ce afectează posibilitatea centralei de a asigura răcirea cu apă a instalaţiilor la parametrii normali de operare.
Siguranţa nucleară şi impactul asupra populaţiei
Nuclearelectrica precizează că menţinerea în stare oprită sigură a ambelor unităţi nu pune în pericol parametrii de securitate nucleară, personalul, mediul sau populaţia. Unitatea 1 a fost deja oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Electroenergetic Naţional pe 28 iulie, tot din cauza debitelor scăzute ale Dunării.
Reper economic: capacitate şi contribuţie la sistem
Centrala de la Cernavodă operează două unităţi, fiecare cu capacitatea de 700 MWe. Cu ambele unităţi în funcţiune, producţia nucleară de la Cernavodă acoperea aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România. Oprirea ambelor reactoare înseamnă, prin urmare, o scădere semnificativă a aportului intern de energie nucleară în sistem.
| Unitate | Capacitate |
|---|---|
| Unitatea 1 | 700 MWe |
| Unitatea 2 | 700 MWe |
Măsuri pentru asigurarea continuităţii energetice
Ministerul Energiei a anunţat că Sistemul Electroenergetic Naţional dispune de resurse pentru a compensa deficitul rezultat din oprirea Unităţii 2. Printre acestea se numără:
- producţia eoliană, cu o estimare medie pentru următoarele zile;
- Groupe energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o putere instalată menţionată de 330 MW în rezervă;
- producţia hidro gestionată de Hidroelectrica, cu un aport estimat de minimum 300 MW, în limite tehnice şi de resursă de apă.
Ministerul a precizat că aceste opţiuni, împreună cu alte capacităţi disponibile, oferă Dispecerului Energetic Naţional posibilitatea de a compensa deficitul fără a impune, în acest moment, activarea tuturor capacităţilor de rezervă. Totodată, adaptarea măsurilor se va face în funcţie de evoluţia debitului Dunării, a producţiei şi a consumului.
Implicaţii locale şi perspective
pentru locuitorii şi operatorii economici din Cernavodă oprirea ambelor unităţi înseamnă, pe termen scurt, o recalibrare a fluxurilor de energie în sistem şi o creştere a importanţei resurselor alternative. Autorităţile energetice vor monitoriza în continuare evoluţia hidrologică şi starea instalaţiilor pentru a decide, cu prioritate pentru siguranţa nucleară, momentul reconectării unităţilor la reţea.
Decizia de oprire controlată rămâne dependentă de prognoze şi de parametrii operaţionali monitorizaţi în timp real. Situaţia va fi urmărită îndeaproape la nivel local, regional şi naţional, iar măsurile pentru asigurarea alimentării cu energie vor fi ajustate în consecinţă.
