Comitet interministerial activ, raport final în 30 de zile
Comitetul Interministerial Bala‒Cernavodă a evaluat, joi, pe teren, mai multe opţiuni tehnice menite să asigure aportul de apă necesar răcirii Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, în contextul în care cotele Dunării au ajuns la un nivel istoric scăzut, de când se fac măsurători, informează Guvernul.
Din comitet fac parte reprezentanţi ai Cancelariei Prim‑Ministrului, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului, Apele Române, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Administraţia Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. La efort contribuie, de asemenea, specialişti şi structuri din MAI, DSU şi MApN.
Conform anunţului oficial, soluţiile analizate vor fi aplicate etapizat în următoarele săptămâni, iar comitetul va funcţiona pentru o perioadă de 30 de zile, urmând să prezinte un raport final în jurul datei de 13 septembrie 2026 cu propuneri tehnice, calendar de implementare şi surse de finanţare.
Măsuri considerate: dragare, epiu, barje şi pompe
Printre intervenţiile luate în calcul se numără:
- dragarea unor canale;
- instalarea de barje pentru dirijarea curentului;
- construirea unui epiu — propus cu o lungime de 150 metri;
- utilizarea unui baraj mobil gonflabil;
- montarea de pompe pe barje sau pontoane.
Guvernul notează că, dintre acestea, dragarea este intervenţia care poate fi realizată în cel mai scurt timp, dar cu rezervări tehnice: aceasta „
creează condițiile, nu certitudinea” că repartizarea debitului la bifurcaţia Bala se va modifica suficient pentru a alimenta Dunărea Veche şi, implicit, conducta de răcire a centralei.
Obstacole tehnice şi logistice
Problema principală a operaţiunilor de dragare este nivelul foarte redus al apei, care expune riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip sau obligă la utilizarea unor nave cu pescaj mic, cu un randament operaţional redus. Totodată, nivelul scăzut îngreunează mobilizarea utilajelor din Constanţa sau din alte puncte ale fluviului către braţul vechi.
Conform calculelor preliminare prezentate în documentele comitetului, prin dragarea unor canale cu o lăţime de aproximativ 30 de metri şi o adâncime de cel puţin 2 metri s‑ar crea condiţii pentru cealaltă direcţionare a apei la bifurcaţia Bala: în prezent, aproximativ 85% din debit se îndreaptă spre braţul Bala, iar doar 15% ajunge pe Dunărea Veche.
Priorităţi de intervenţie în sectorul vizat
Zonele identificate cu prioritate pentru intervenţii sunt bifurcaţia Dunăre–Canal CNE şi sectorul din amonte de canalul CNE. Kilometrii menţionaţi în comunicat ca priorităţi includ puncte critice unde s‑ar interveni pentru redirecţionarea debitului.
| Zona | Kilometri |
|---|---|
| Bifurcaţie Dunăre–Canal CNE | — |
| Zona amonte canal CNE (puncte prioritare) | 305–306, 308, 312,5–315, 322, 327, 342,5 |
Consecinţe locale şi așteptări
Pentru Cernavodă, asigurarea unui debit adecvat în Dunărea Veche este esenţială nu doar pentru funcţionarea reactorilor în condiţii de siguranţă, ci şi pentru activităţile economice conexe din porturi şi şantierele navale care operează în zonă. Măsurile propuse — în special cele care pot fi realizate rapid, precum dragarea sau instalarea de pompe mobile — vizează reducerea riscului operativ pe termen imediat, în aşteptarea unei soluţii definitive care va fi precizată în raportul comitetului.
Documentul oficial menţionează necesitatea evaluării şi identificării surselor de finanţare pentru fiecare măsură, precum şi realizarea unui calendar clar de punere în practică. Implementarea cu succes va depinde de condiţiile hidrologice care pot evolua rapid în lunile următoare şi de capacitatea logistică de a mobiliza echipamente în condiţii de apă scăzută.
Comitetul urmează să monitorizeze permanent situaţia şi să ajusteze planurile tehnice pe măsură ce se obţin date noi şi se evaluează fezabilitatea operaţiunilor în teren.
