Diferenţe de proiectare care hotărăsc soarta reactoarelor
Directorul Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă, Romeo Urjan, a explicat marţi seară motivele pentru care centrala bulgară de la Kozlodui continuă să funcţioneze, în timp ce producţia la Cernavodă este ameninţată de scăderea record a nivelului Dunării. În declaraţia făcută la o emisiune de televiziune, Urjan a pus accentul pe diferenţele de proiectare ale instalaţiilor de răcire şi pe configurarea hidro‑sistemelor care asigură debitul de apă necesar răcirii reactoarelor.
Potrivit directorului, centrala bulgară este alimentată direct dintr-un sector al fluviului, în timp ce Cernavodă foloseşte apa din canalul Dunăre–Marea Neagră, respectiv dintr-o derivaţie a acestuia. Aceasta face ca, într-o situaţie de secetă, debitul disponibil la Cernavodă să scadă mai rapid decât la malul bulgar al fluviului.
„În Bulgaria totul porneşte de la proiectul instalaţiei de răcire, modul în care sunt amplasate pompele. Noi suntem pe canalul Dunăre‑Marea Neagră, pe o derivaţie a canalului, deci dintr‑o dată avem un debit mai mic; bulgarii sunt direct pe Dunăre.”
Urjan a mai arătat că la Kozlodui pompele de răcire şi staţia de pompare sunt proiectate astfel încât să permită funcţionarea cu 20–30 de centimetri mai puţin din nivelul Dunării decât ar permite sistemul actual de la Cernavodă. El a subliniat, totodată, că nici centrala din Bulgaria nu este imună la această problemă, dar pragul critic este mai jos pentru echipamentele bulgare.
Măsuri naţionale şi implicaţii pentru consumatorii locali
În contextul opririi anticipate a Unităţii 2 de la Cernavodă, autorităţile au anunţat mai multe măsuri pentru compensarea pierderii de producţie şi pentru menţinerea stabilităţii Sistemului Electroenergetic Naţional:
- repunerea în funcţiune a grupului Rovinari 4 din rezervă, aparţinând Complexului Energetic Oltenia;
- utilizarea, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile, a capacităţii suplimentare a Hidroelectrica;
- apeluri către consumatori să reducă consumul de energie în orele de vârf, între 19:00 şi 23:00.
Pentru locuitorii din Cernavodă această situaţie înseamnă o atenţionare clară: oprirea reactorului pe termen scurt afectează oferta locală de energie şi poate impune măsuri de conservare a consumului la nivel naţional. În plus, toate aceste schimbări readuc în discuţie nevoia unor investiţii în infrastructură şi soluţii tehnologice care să reducă vulnerabilitatea provocată de variaţiile climatice.
Context istoric şi tehnic
Reprezentanţi ai autorităţilor au mai încercat, în ultimele zile, diverse soluţii pentru a întârzia oprirea, de la intervenţii hidrotehnice la lucrări pe braţul Bala, potrivit relatărilor recente. Anterior, în 2003, o oprire a Unităţii 1 fusese cauzată tot de nivelul scăzut al Dunării, ceea ce arată că problemele de alimentare cu apă pentru răcire nu sunt noi, dar au devenit acute în contextul extremelor climatice recente.
Un expert citat în presa naţională a apreciat că sistemul energetic românesc nu a fost gândit pentru fenomene climatice atât de severe şi a menţionat lipsa unor soluţii de stocare a energiei la scară largă, precum bateriile care ar putea asigura rezervă pentru ore sau zile. În opinia sa, tranzitul către un mix mai flexibil, cu unităţi care pot fi pornite sau oprite rapid, ar fi fost necesar cu decenii în urmă.
Niveluri ale Dunării şi presiuni regionale
Scăderea nivelului Dunării pune presiune nu doar pe Cernavodă, ci şi pe sectorul bulgăresc, unde în ultimele ore s-au înregistrat niveluri semnalate de operatori ca fiind la valori record. Datele publicate au arătat, pe anumite sectoare, niveluri precum -229 cm şi -217 cm, semn că navigaţia şi alimentarea cu apă pentru răcire sunt afectate la scară largă.
| Sectiune | Nivel raportat |
|---|---|
| Kozlodui (sector bulgar) | -229 cm |
| Alt punct menţionat | -217 cm |
Ce urmează pentru Cernavodă
Directorul a explicat că implementarea unui sistem de răcire similar cu cel de la Kozlodui ar necesita lucrări hidrotehnice majore şi oprirea centralei pentru câteva luni, inclusiv construcţia unei instalaţii care să devieze debitul fluviului către complexul de la Cernavodă. Până atunci, autorităţile şi operatorii energetici vor combina resursele disponibile pentru a menţine stabilitatea reţelei, dar avertizează asupra posibilităţii de noi restricţii sau reconfigurări ale producţiei în funcţie de evoluţia nivelului Dunării.
În acest context, locuitorii municipiului Cernavodă sunt îndemnaţi să urmărească informările oficiale şi să reducă consumul de energie în orele de vârf, pentru a limita impactul asupra furnizării şi a susţine sistemul energetic naţional.
