Un studiu realizat de firma de consultanță Ecorys, la solicitarea Comisiei pentru mediu, schimbări climatice și siguranță alimentară (ENVI) și a Comisiei pentru sănătate publică (SANT) a Parlamentului European, identifică poluarea cu particule fine drept un risc persistent pentru sănătatea populației. Documentul concluzionează că regiunea București-Ilfov a avut în 2023 cea mai mare concentraţie regională de PM2,5 dintre cele 234 de regiuni europene analizate, cu o valoare de 16,2 µg/m³.
Principalele constatări ale studiului
Raportul „Health effects of fine particles”, elaborat pe baza a 198 de review-uri sistematice şi meta-analize, datelor europene privind expunerea şi starea de sănătate, legislatiei existente, interviurilor cu experţi şi unor studii de caz, relevă că nu a fost identificat un nivel sigur de expunere la PM2,5. Efectele asupra sănătăţii apar şi la concentraţii sub limitele legale europene şi chiar sub recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
PM2,5 sunt particule cu diametrul de cel mult 2,5 micrometri, capabile să pătrundă adânc în plămâni şi, în anumite situaţii, în circulaţia sanguină. Studiul descrie mecanisme biologice prin care expunerea poate produce inflamaţie sistemică, stres oxidativ şi afectare vasculară, şi leagă expunerea cronică sau episodică de o serie de afecţiuni, inclusiv boli cardiovasculare şi respiratorii, cancer pulmonar, diabet, declin cognitiv, demenţă şi probleme de dezvoltare la copii.
Context regional: de la cifre la impact local
Deşi studiul notează o reducere a numărului de decese premature asociate PM2,5 cu 57% faţă de 2005, regiunea București-Ilfov rămâne la nivel european în fruntea expunerii. Această situaţie are implicaţii directe pentru sănătatea locuitorilor din municipiul Bucureşti şi din judeţele limitrofe, în special pentru grupurile vulnerabile — copii, vârstnici şi persoane cu boli cronice respiratorii sau cardiovasculare.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Număr regiuni analizate | 234 |
| PM2,5 – București-Ilfov (2023) | 16,2 µg/m³ |
| Scădere decese premature față de 2005 | 57% |
Recomandări şi măsuri propuse
Autorii studiului propun o serie de măsuri pentru reducerea poluării cu particule fine şi pentru protejarea sănătăţii publice. Printre recomandările menţionate se numără restrângerea emisiilor de amoniac din agricultură şi limitarea arderii lemnului pentru încălzirea locuinţelor, precum şi apropierea treptată a standardelor europene de recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
- Reducerea emisiilor de amoniac provenite din depozitarea şi răspândirea îngrăşămintelor şi din fermele de animale;
- Reglementarea şi stimulente pentru alternative la încălzirea cu lemne în mediul urban şi periurban;
- Ajustarea standardelor de calitate a aerului în acord cu recomandările OMS şi consolidarea supravegherii expunerii la nivel regional;
- Programe de informare pentru grupurile vulnerabile şi monitorizare epidemiologică mai detaliată.
Implicări pentru decidenţi locali şi pentru locuitori
Concluziile raportului pun presiune pe autorităţile locale şi naţionale pentru a-şi intensifica intervenţiile în domenii cheie: agricultură, managementul energiei pentru încălzire casnică şi politici de mobilitate urbană. La nivel local, măsurile pot include stimulente pentru trecerea la sisteme de încălzire mai puţin poluante, programe de reducere a emisiilor din exploataţiile agricole şi consolidarea reţelei de monitorizare a calităţii aerului în judeţele din zona Bucureşti-Ilfov.
Pe termen scurt, recomandările practice pentru locuitori vizează minimizarea expunerii în zilele cu concentraţii ridicate (evitarea activităţilor fizice intense în aer liber, utilizarea filtrelor de aer în spaţii închise pentru persoanele sensibile) şi informarea despre sursele locale de poluare atmosferică.
Concluzie
Raportul comandat de comisiile ENVI şi SANT evidenţiază că, deşi progresele în reducerea mortalităţii asociate PM2,5 sunt semnificative la nivel european, regiunea Bucureşti-Ilfov rămâne în top din punct de vedere al concentraţiilor acestor particule. Recomandările vizează schimbări în agricultură, politici de încălzire şi alinierea la ghidurile OMS, semnalând necesitatea unor acţiuni coordonate între autorităţi, comunităţi şi sectorul privat pentru a diminua riscurile pentru sănătate.
