Formaţiunea AUR a reacţionat, luni, la hotărârea Curţii Constituţionale privind modificările aduse Legii integrităţii, exprimându-şi nemulţumirea faţă de faptul că prevederea referitoare la persoanele aflate în relaţii similare celor dintre soţi a fost declarată neconstituţională. Potrivit comunicatului partidului, decizia CCR a fost adoptată după admiterea sesizării depuse de Nicuşor Dan, care a contestat extinderea obligaţiilor de transparenţă.
Poziţia AUR şi argumentul juridic
AUR consideră că soluţia adecvată nu era eliminarea principiului transparenţei, ci găsirea unei definiţii juridice clare pentru noţiunea care a generat neclarităţi. Formaţiunea subliniază că, dacă textul votat de Parlament a fost insuficient de precis, corect ar fi fost redactarea unei definiţii care să detalieze sfera persoanelor vizate, nu renunţarea la obligaţiile de transparenţă.
„Dacă formularea adoptată de Parlament era insuficient de precisă juridic, soluţia trebuia să fie găsirea unei definiţii clare, nu abandonarea principiului transparenţei”
Miza politică şi contradiţiile semnalate
În comunicarea sa, AUR atrage atenţia asupra unei contradicţii politice între discursul anterior promovat de Nicuşor Dan şi susţinătorii săi şi poziţia actuală legată de extinderea obligaţiilor de transparenţă. Formaţiunea remarcă că, în timp ce Dan şi partidele care l-au sprijinit au pledat în trecut pentru standarde mai ridicate de integritate şi transparenţă în administraţie, contestarea de către acesta a prevederilor care ar fi afectat şi cercul apropiat al demnitarilor arată o schimbare de atitudine, potrivit AUR.
Critica vizează nu doar conţinutul deciziei CCR, ci şi implicaţiile politice: eliminarea unor prevederi ambiţioase privind transparenţa ar putea diminua supravegherea asupra persoanelor din proximitatea oficialilor, avertizează formaţiunea.
Context procedural
Conform declaraţiilor AUR, Curtea Constituţională a admis sesizarea formulată de Nicuşor Dan şi a constatat neconstituţionalitatea formulării referitoare la relaţiile „similare celor dintre soţi”. Decizia CCR anulează astfel, în parte, extinderea obligaţiilor de transparenţă adoptate anterior de Parlament.
- AUR: cere definirea clară a noţiunii şi menţinerea principiului transparenţei;
- Nicuşor Dan: a formulat sesizarea admisă de CCR (conform relatărilor AUR);
- CCR: a declarat neconstituţională prevederea care extindea obligaţiile de transparenţă către persoanele din relaţii similare celor dintre soţi.
| Actor | Poziţie/Acţiune |
|---|---|
| AUR | Critică decizia CCR; solicită clarificare juridică şi menţinerea principiului transparenţei |
| Nicuşor Dan | A sesizat constituţionalitatea prevederii; sesizarea admisă de CCR (conform AUR) |
| CCR | A constatat neconstituţionalitatea prevederii privind persoanele în relaţii similare celor dintre soţi |
Consecinţe posibile şi perspective
Reacţia AUR pune în evidenţă tensiunea între eforturile legislative de extindere a mecanismelor de integritate şi intervenţia Curţii Constituţionale, care poate tempera sau anula astfel de iniţiative când textul normativ ridică probleme de claritate juridică. Dezbaterea se va concentra, în continuare, pe două direcţii: rediscutarea tehnică a definiţiilor din lege pentru a acoperi cercurile apropiate ale demnitarilor şi conflictul politic rezultat din diferenţele de poziţionare publică ale actorilor implicaţi.
Pe termen scurt, decizia CCR produce efectul de a reduce aria obligaţiilor de transparenţă prevăzute în forma adoptată de Parlament, până la eventuale modificări ulterioare. Pe termen mediu, rămâne deschisă problematica definitorie: cum se poate asigura controlul asupra influenţelor informale fără a încălca rigorile constituţionale privind claritatea normelor.
Reacţia AUR este primul val de comentarii politice după hotărârea Curţii; este probabil ca în zilele următoare şi alte formaţiuni sau instituţii să anunţe poziţii şi să propună soluţii tehnice pentru remedierea lacunelor semnalate.
