Circa 100 de ciobani din judeţul Mureş au participat, marţi, la protestele organizate în Piaţa Victoriei din Bucureşti de către crescători de ovine şi fermieri din mai multe regiuni ale ţării, nemulţumiţi de restricţiile la exporturile de animale vii, de modul în care au fost gestionate focarele de boli la animale şi de întârzierile la plata despăgubirilor, a relatat Radio Tg.Mureş.
Contextul nemulţumirilor
Protestatarii acuză că blocajele în comerţul cu ovine şi caprine le generează pierderi semnificative, iar menţinerea animalelor în ferme implică costuri pe care mulţi crescători nu le mai pot suporta. Problemele semnalate vizează în principal:
- restricţiile privind exporturile de animale vii;
- gestionarea focarelor de pestă a micilor rumegătoare şi a variolei ovine;
- sacrificarea efectivelor şi întârzierile la plata despăgubirilor;
- lipsa unor programe eficiente de vaccinare în masă.
Potrivit secretarului Asociaţiei naţionale ROMOVIS, Răzvan Răducan, crescător de oi din Voiniceni, "
Măsurile pe care trebuia să le ia ANSVSA-ul şi Ministerul Agriculturii momentan lipsesc, exportul este în continuare închis, în continuare se omoară efectivele în care apare pesta micilor rumegătoare sau variola ovină. Referitor la vaccinarea ovinelor, nimeni nu pune nimic. Din punct de vedere medical, suntem conştienţi că asta este singura variantă, vaccinarea în masă a animalelor."
Revendicări şi cereri concrete
Protestatarii au întocmit un document cu revendicări pe care l-au transmis Guvernului. Printre solicitările anunţate se numără schimbarea conducerii ANSVSA, adoptarea unor măsuri clare pentru reluarea comerţului cu ovine şi caprine şi acordarea de compensaţii pentru pierderile înregistrate. Răzvan Răducan a mai afirmat că asociaţia cere, totodată, revizuirea statutului ursului ca specie protejată, invocând atacuri asupra ciobanilor: "Avem o grămadă de ciobani mutilaţi şi aproape 40 de ciobani anul acesta care au fost ucişi de către urşi." (declaraţie citată de Radio Tg.Mureş).
Un alt fermier menţionat în relatările transmise de sursa locală este Cristian Roman din Pănet, care creşte aproape 1.000 de oi şi a descris anul în curs ca fiind "extrem de dificil", subliniind că restricţiile actuale împiedică vânzarea animalelor pentru abatorizare şi a produselor finite.
Incident la manifestaţie
În timpul adunării din Capitală au avut loc şi incidente între o parte dintre protestatari şi jandarmi, potrivit relatărilor iniţiale. Nu sunt raportate, în materialul citat, detalii despre victime sau sancţiuni aplicate, date care ar putea fi furnizate ulterior de către autorităţi.
| Element | Detaliu |
|---|---|
| Număr participanţi din Mureş | ~100 |
| Principalele revendicări | Reluarea exporturilor, vaccinare în masă, schimbarea conducerii ANSVSA, compensări |
| Localităţi menţionate | Voiniceni, Pănet |
Impact local şi perspective
Sectorul ovinelor are o pondere importantă în economia agricolă a multor comune din judeţul Mureş, unde crescătorii îşi asigură veniturile prin vânzarea de animale vii, carne şi produse procesate. Blocarea exporturilor afectează nu doar fermierii individuali, ci şi lanţurile locale de aprovizionare, transport şi abatorizare.
În lipsa unor intervenţii rapide din partea instituţiilor responsabile, crescătorii avertizează că vor continua protestele şi cer un calendar clar de măsuri: redeschiderea pieţelor externe pentru animale sănătoase, plata de urgenţă a despăgubirilor restante şi implementarea unei campanii de vaccinare coordonate de ANSVSA şi Ministerul Agriculturii.
Autorităţile centrale nu sunt citate direct în materialul iniţial; poziţia ANSVSA şi a Ministerului Agriculturii ar putea clarifica deciziile privind restricţiile la export şi planurile de vaccinare. De asemenea, aspectele legate de protecţia populaţiei şi de managementul interacţiunilor cu fauna sălbatică, menţionate de protestatari, reclamă o abordare multidisciplinară între ministere, instituţii de mediu şi autorităţi locale.
Până la apariţia unor răspunsuri oficiale, fermierii mureşeni mobilizaţi la Bucureşti rămân într-o stare de tensiune legată de sustenabilitatea economică a exploataţiilor lor şi de securitatea personală a celor care lucrează în mediul pastoral.
