Un studiu realizat de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române arată că prejudiciile generate de fraudele online care vizează investiţii în acţiuni şi criptomonede se apropie de 100 de milioane de lei în primul semestru al anului 2026. Analiza cuprinde 1.252 de sesizări înregistrate între 1 ianuarie și 30 iunie 2026 la nivelul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și al inspectoratelor de poliție județene.
Structura financiară a prejudiciilor
Din totalul sesizărilor, în 1.038 de cazuri prejudiciul a fost achitat în lei, suma totală raportată fiind de peste 58 de milioane de lei. În 125 de situații plățile au fost efectuate în euro, însumând peste 2 milioane de euro, iar în 193 de cazuri plata s-a făcut în dolari, totalizând aproape 6 milioane de dolari. Studiul menționează și situaţii în care victimele au folosit criptomonedele de care dispuneau pentru a efectua plăţi, în speranţa obținerii de câştiguri.
| Monedă | Număr cazuri | Valoare totală |
|---|---|---|
| Lei | 1.038 | peste 58 milioane lei |
| Euro | 125 | peste 2 milioane euro |
| Dolari | 193 | aproape 6 milioane dolari |
Profilul victimelor
Analiza vizează şi conturarea unui profil al persoanelor afectate. Din date rezultă că 78% dintre victime (992 de persoane) provin din mediul urban. Din punct de vedere ocupaţional, cele mai numeroase categorii sunt pensionarii şi persoanele angajate: 41,9% erau pensionari, iar 41,1% erau persoane angajate la momentul comiterii faptelor. În ceea ce privește vârsta, 64,1% dintre victime aveau între 46 şi 75 de ani. Cea mai tânără persoană identificată avea 16 ani, iar cea mai în vârstă 91 de ani.
De asemenea, studiul relevă nivelul de educaţie al victimelor: 50,8% aveau cel mult studii medii, această categorie fiind cea mai frecvent vizată în înşelăciunile cu investiţii online.
"Statutul ocupațional al victimei este important în producerea fraudelor cu investiții online întrucât 41,9% dintre victime erau pensionari, iar 41,1% erau persoane angajate la momentul comiterii faptei", se arată în comunicatul Poliției Române.
Implicaţii şi direcţii de prevenţie
Rezultatele studiului indică vulnerabilităţi determinate de factori demografici şi de educaţie financiară. Concentrarea victimelor în segmentele de vârstă între 46 şi 75 de ani şi ponderea ridicată a pensionarilor sugerează necesitatea unor campanii direcţionate de informare şi prevenţie, adaptate nivelului de alfabetizare digitală şi financiară al publicului vizat.
Faptul că o parte din plăţi au fost efectuate în criptomonede subliniază complexitatea investigaţiilor, întrucât transferurile digitale şi serviciile financiare descentralizate pot complica urmărirea fondurilor şi identificarea operatorilor fraudei. Poliţia Română, prin institutul său de cercetare, a centralizat datele pentru a sprijini atât activitatea operativă, cât şi măsurile preventive la nivel naţional.
- Număr total de sesizări analizate: 1.252 (perioada 1 ian. – 30 iun. 2026)
- Ponderea victimelor din mediul urban: 78% (992 persoane)
- Grupuri cele mai afectate: pensionari (41,9%) și persoane angajate (41,1%)
Concluziile studiului pot fi utilizate pentru prioritizarea resurselor investigative și pentru elaborarea de programe de informare coordonate între instituţii (Poliţie, Autoritatea de Supraveghere Financiară, instituţii de protecţie a consumatorilor) şi sectorul privat (bănci, platforme financiare), astfel încât să se reducă expunerea populaţiei la scheme frauduloase de investiţii.
Analiza Poliției Române reprezintă un instrument de diagnostic al fenomenului la nivelul semestrului I 2026, iar pe baza elementelor statistice prezentate rămâne necesară continuarea monitorizării şi adaptarea răspunsului instituţional la evoluţia modalităţilor de operare ale fraudatorilor.
