România rămâne sub media europeană în ceea ce privește capacitatea electrică instalată pe cap de locuitor, iar autoritatea de reglementare atrage atenția că prioritatea trebuie să fie creșterea producției înaintea extinderii infrastructurii de transport și distribuție, potrivit unei declarații publice a președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Date comparate și evoluție recentă
Conform estimărilor invocate de șeful ANRE, România avea în iulie aproximativ 1,24 kW capacitate instalată pe cap de locuitor, în creștere față de nivelul din 2024, când aceasta era de circa 1,10 kW/locuitor. Această valoare rămâne însă mult sub media Uniunii Europene, de 2,6 kW/locuitor. Ca reper regional, Bulgaria înregistrează aproximativ 2,51 kW/locuitor, aproape dublu față de România.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| România (iulie) | 1,24 kW/locuitor |
| România (2024) | 1,10 kW/locuitor |
| Media UE | 2,6 kW/locuitor |
| Bulgaria | 2,51 kW/locuitor |
Mesajul ANRE: producție înainte de distribuție
Președintele ANRE a subliniat că îmbunătățirea rețelelor de transport și distribuție este utilă doar dacă există, în prealabil, suficientă energie de transportat. Într-o postare publică, el a avertizat:
„Înainte să discutăm despre cum transportăm şi distribuim energia, poate ar trebui să ne întrebăm dacă avem suficientă energie de transportat.”
Argumentul vine pe fondul unui avans al numărului de prosumatori şi al unor investiții recente în capacităţi, dar și al aprobării recente, de către Comitetul de Reglementare al ANRE, a unor autorizații pentru proiecte de energie cu o putere totală de aproximativ 811 MW, dintre care peste 80% (adică 669 MW) reprezintă capacități de stocare.
Implicații economice și de securitate energetică
Afirmațiile ANRE au două efecte imediate asupra planificării economice: mai întâi, prioritizarea creșterii capacităților de producție — fie prin centralizate noi, fie prin tehnologii de stocare care asigură flexibilitate — devine esențială pentru a valorifica investițiile în rețele. În al doilea rând, o capacitate instalată insuficientă pe locuitor poate însemna presiune pe importuri în perioadele de vârf, cu impact asupra balanței comerciale și asupra stabilității de preț la consumatorii finali.
- Investiții în rețele: eficiența acestora depinde de sarcinile reale pe care le vor transporta.
- Rolul stocării: cele 669 MW autorizate pentru stocare pot crește flexibilitatea, dar nu substituie necesarul brut de producție.
- Prosumatorii: creșterea lor contribuie la capacitate, dar dimensiunea agregată rămâne sub media europeană.
Pe termen mediu, autoritățile de reglementare și factorii de decizie vor trebui să armonizeze strategia de dezvoltare a rețelelor cu politica de ofertă energetică: planurile de capacitate instalată, schemele pentru investiții private, mecanismele de susținere a stocării și sincronizarea interconexiunilor regionale. Fără această aliniere, există riscul ca fondurile alocate modernizării infrastructurii să nu obțină returnul scontat în termeni de securitate energetică și costuri pentru consumatori.
Contextul european
Raportarea comparativă cu media UE și cu statele vecine pune în lumină decalajul pe care România trebuie să îl recupereze pentru a atinge un nivel de securitate comparabil. Deși datele recente reflectă progrese — creștere de la 1,10 la 1,24 kW/locuitor — ritmul și natura investițiilor viitoare vor determina dacă această convergență este realizabilă în termeni practici.
Rămâne de urmărit modul în care decidenţii vor integra aceste observaţii în politici concrete: prioritizarea licenţierii proiectelor de producţie, stimulente pentru investiţii private în centrale şi stocare, precum şi coordonarea cu planurile de modernizare a reţelelor de transport şi distribuţie.
