Un program de formare destinat folosirii responsabile a inteligenței artificiale (AI) în școli reunește, între iulie și octombrie 2026, 100 de profesori de liceu din România, cu prioritate pentru cadrele didactice din mediul rural și din orașele mici, potrivit materialului informativ consultat.
Obiective și organizare
Inițiativa este organizată de Centrul AGORA pentru Democrație, în parteneriat cu programul „Vreau Să Studiez în America” (VSSIA), și este finanțată printr-un grant FLEX Alumni Community, acordat de Departamentul de Stat al Statelor Unite prin intermediul American Councils for International Education. Programul include ateliere online și o conferință la București, unde vor fi prezentate modalități concrete de utilizare a AI în proiectarea lecțiilor, în evaluarea elevilor și în activitatea zilnică la clasă.
Formatorii confirmați includ specialiști cu experiență internațională; printre cei anunțați se numără Bill Wisser, director executiv al Teaching and Learning Lab din cadrul Harvard Graduate School of Education. Fiecare profesor participant se angajează, la rândul său, să susțină cel puțin o sesiune de formare în propria școală, ceea ce transformă proiectul într-un model de multiplicare locală a competențelor.
De la percepţie la practică: rolul profesorului
Miruna Constantin, coordonator de conținut educațional în cadrul VSSIA și absolventă a unui master în educație la Harvard, explică că principala necunoscută nu ține atât de tehnologie, cât de rolul pe care îl poate juca AI în procesul educațional. Potrivit declarațiilor prezentate, mulți profesori încă percep AI ca pe o amenințare pentru locul lor de muncă sau ca pe un instrument de generare rapidă a „răspunsurilor”. Programul urmărește să arate că AI poate fi adaptat pe discipline — de la matematică la biologie — și utilizat ca instrument de sprijin pentru planificare, personalizarea învățării și evaluare.
„AI-ul trebuie introdus ca punct de plecare, nu ca destinație finală”
Mesajul citat subliniază necesitatea de a folosi inteligența artificială pentru a stimula gândirea critică a elevilor, nu pentru a o înlocui. Formarea propune strategii prin care profesorii să integreze AI în activități didactice astfel încât elevii să rămână autorii propriului proces de învățare.
Componente practice și posibile efecte
Programul include:
- atelier online pentru instruirea pe discipline;
- conferință centrală la București cu sesiuni aplicate;
- angajamentul fiecărui participant de a realiza cel puțin o sesiune de multiplicare în școala proprie.
Modelul de formare propus urmărește creșterea capacității la nivel local și reducerea decalajului între mediul urban și cel rural în accesul la competențe digitale avansate. Prin obligativitatea sesiunii de multiplicare, autorii programului își propun ca resursele și bunele practici să se răspândească în rețelele școlare locale.
| Perioadă | Activități principale |
|---|---|
| Iulie–Octombrie 2026 | Ateliere online, conferință la București, sesiuni de multiplicare în școli |
Provocări și zone care necesită atenție
Din materialul de prezentare reies câteva obstacole pe care programul încearcă să le atenueze: percepția AI ca amenințare, nevoia de adaptare disciplinară a instrumentelor, preocupările legate de evaluare și echitate. Pregătirea profesorilor pentru utilizarea responsabilă a AI implică nu doar instruire tehnică, ci și discutarea criteriilor etice, a limitelor instrumentelor și a strategiilor de evaluare care să prevină dependența elevilor de răspunsuri automate.
Prin această intervenție, organizatorii vizează pregătirea unui grup de profesori capabili să integreze AI în mod creativ și responsabil în activitatea de la clasă și să devină formatori locali pentru colegii din comunitățile lor, ceea ce ar putea contribui la diminuarea decalajelor educaționale între medii.
