Pe câmpurile din judeţul Dolj, culturile de pepeni au rămas în mare parte necolectate după ce preţul a scăzut la niveluri pe care fermierii le consideră nerentabile. Recolta, descrisă de agricultori drept una bogată, riscă acum să se piardă sub soarele verii, din cauza costurilor de producţie şi a dificultăţilor de acces pe pieţe.
Costuri în creştere şi forţă de muncă scumpă
Producătorii semnalează scumpiri consistente ale intrărilor agricole: seminţe, tratamente, irigaţii şi motorină. În acelaşi timp, mâna de lucru a devenit, potrivit fermierilor, greu de plătit la un nivel care să permită rentabilitatea recoltării. O parte dintre culturi rămân netulate pentru că plata muncitorilor depăşeşte veniturile preconizate din vânzări.
Ca exemplu elocvent, agricultorii au relatat că un muncitor obţine pentru câteva ore aproximativ 200 lei, indiferent dacă a încărcat o remorcă mare sau o dubă. Pentru a culege o remorcă de pepeni, explică fermierii, sunt necesare 4 inşi de muncă, iar suma încasată pentru marfă nu acoperă cheltuielile.
„Nu a avut preț. A fost de 50 de bani kilogramul și ca să culegi o remorcă de lubeniță trebuie să ai 4 inși. Și 10 milioane nu iei pe ei. Și mai bine am abandonat”
Efecte directe: tone rămase pe câmp
În mai multe localităţi din Dolj, fermierii descriu scene în care zeci sau sute de tone de pepeni stau pe câmp şi se strică. Lipsa cererii la preţuri care să acopere investiţiile impinge tot mai mulţi producători să renunţe la recoltare sau să cedeze marfa practic pe nimic către intermediari.
Pe lângă pepeni, agricultorii raportează dificultăţi şi pentru alte legume de sezon: vinete, ardei şi chiar cartofi, pentru care preţurile au fost reduse în vârful sezonului, dar tot nu acoperă cheltuielile.
Accesul la pieţe şi rolul intermediarilor
Producătorii semnalează un acces tot mai dificil la pieţe de desfacere şi la reţele de comercializare directe. În lipsa unor asociaţii consolidate sau a capacităţilor de depozitare, marfa perisabilă ajunge rapid în mâna intermediarilor, care pot impune preţuri scăzute, iar fermierii rămân cu pierderi.
- Principalele probleme semnalate: costuri mari de producţie, scăderea preţului pe kilogram, costuri de recoltare care depăşesc veniturile.
- Consecinţe: abandonarea recoltelor, pierderi economice pentru fermieri, risipă alimentară pe câmp.
- Alte culturi afectate: vinete, ardei, cartofi.
Context şi implicaţii locale
Situaţia din Dolj reflectă tensiuni între oferta mare şi cererea redusă în piaţă într-un moment de creştere a costurilor agricole. Pentru comunităţile rurale dependente de astfel de culturi, pierderea producţiei înseamnă diminuarea veniturilor familiilor şi a fluxului economic local. Agricultorii menţionează, de asemenea, lipsa unor mecanisme de stocare sau procesare care să permită valorificarea unei părţi din producţie în afara sezonului.
| Element | Date menţionate |
|---|---|
| Preţ pepene (kg) | 0,50 lei (sub 1 leu, conform fermierilor) |
| Plata muncii | ≈200 lei pentru câteva ore, conform declaraţiilor |
| Forţă de muncă pentru o remorcă | 4 persoane |
Opţiuni şi nevoi semnalate de fermieri
Producătorii consideră că soluţii ar include consolidarea prin asociaţii sau cooperative care să asigure depozitare, colectare şi acces direct pe pieţe, precum şi politici locale de susţinere a comercializării produselor perisabile. Fermierii au mai subliniat necesitatea unor canale de vânzare alternative care să reducă rolul intermediarilor şi să permită stabilirea unor preţuri mai corelate cu costurile de producţie.
În lipsa unor intervenţii de piaţă sau a unor mecanisme de sprijin pe termen scurt, agricultorii din Dolj riscă, în continuare, să renunţe la recoltarea unor suprafeţe semnificative, cu efecte negative asupra veniturilor locale şi cu creşterea risipei alimentare.
Relatările fermierilor indică o problemă structurală în lanţul de comercializare a produselor sezoniere, care necesită, pe termen mediu, măsuri de organizare colectivă şi infrastructură de depozitare şi distribuţie adaptată specificului produselor perisabile.
