Un meteorit considerat al doilea ca mărime descoperit până în prezent pe teritoriul României, provenit din satul Gresia, judeţul Teleorman, a fost feliat şi comercializat pe pieţe internaţionale, iar bucăţi ale acestuia apar periodic la vânzare pe site-uri de specialitate, inclusiv eBay, arată reportajele despre cazul reperat recent în presă.
Descoperirea şi identificarea
Piatra a fost scoasă din pământ în 1990 de un localnic care săpa o groapă în grădina casei; bolovanul, descris ca fiind tare şi având formă ovoidală, a fost lăsat în curtea gospodăriei. Abia după mai bine de două decenii, fiul proprietarului a ridicat suspiciunea că ar putea fi vorba despre un meteorit şi a dus o probă la Institutul Geologic al României.
În urma examinării microscopice a unor secţiuni subţiri şi lustruite, instituţia a confirmat în octombrie 2012 că roca este un meteorit litic de tip condritic. Documentele eliberate de Institut conţin certificatul de identificare semnat de reprezentanţii instituţiei.
Caracteristici şi vârstă
Meteoritul de la Gresia se încadrează în categoria condritelor, roci extraterestre frecvente care conţin condrule – sfere milimetrice sau submilimetrice de minerale într-o matrice fină. În cazul colectării de la Gresia, condrulele au fost raportate ca având dimensiuni submilimetrice, rar de 1–2 mm, cu texturi interne variate.
În sursa citată apare menţiunea că piatra are o vârstă terestră de circa 200 de ani şi că există referinţe istorice legate de o cădere de meteoriţi în anul 1786, ceea ce ar plasa evenimentul de pe teritoriul actual al României în sec. XVIII; aceste date sunt indicate în investigaţiile istorico-geologice publicate în legătură cu exemplarul de la Gresia.
Comercializare şi dispersie
După eliberarea certificării, proprietarul a dispus secţionarea bolovanului, iar fragmente au fost vândute în străinătate. De atunci, bucăţi din meteoritul de la Gresia au circulat pe piaţa colecţionarilor şi au apărut periodic la vânzare pe platforme specializate şi site-uri de licitaţii online.
- În 2026, o bucată de 0,664 grame a fost vândută pe eBay de un colecţionar din SUA la aproximativ 9 dolari.
- O altă ofertă menţionată vizează o bucată de 1,595 kilograme, pentru care vânzătorul din Polonia cere 8.000 dolari.
- Unele fragmente din meteorit se află în colecţii muzeale externe; raportările indică prezenţa unor piese la Muzeul de Istorie Naturală din Viena.
Implicări pentru patrimoniu şi cercetare
Răspândirea fragmentelor pe piaţa internaţională ridică întrebări despre conservarea patrimoniului geologic şi despre accesul cercetătorilor la probă. Meteoriţii de acest tip pot oferi informaţii utile privind compoziţia şi evoluţia materiei solide din Sistemul Solar, motiv pentru care existenţa de piese care au părăsit teritoriul ţării şi sunt tranzacţionate pe cont propriu are implicaţii ştiinţifice şi administrative.
| Element | Detaliu |
|---|---|
| An descoperire | 1990 |
| Confirmare identitate | octombrie 2012, Institutul Geologic al României |
| Tip meteorit | meteorit litic de tip condritic |
| Vârstă terestră (menţiune) | circa 200 de ani (referinţă istorică: 1786) |
Ce pot face localnicii şi cercetătorii
Pentru comunitatea din Gresia şi pentru autorităţile judeţene, situarea şi documentarea completă a siturilor de descoperire ale rocilor extraterestre pot ajuta la protejarea probelor rămase pe teren şi la stabilirea traseului pieselor vândute. În mod similar, cercetătorii care au interes pentru condrite ar putea urmări documentele şi certificările emise la momentul identificării pentru a conecta fragmentele dispersate cu specimenul iniţial.
Din perspectiva gestionării patrimoniului, cazul meteoritului de la Gresia ilustrează tensiunea dintre dreptul proprietarilor asupra bunurilor găsite pe proprietate şi interesul public şi ştiinţific pentru păstrarea unor probe reprezentative în colecţii instituţionale.
În absenţa unor acţiuni administrative sau ştiinţifice publice suplimentare, fragmente ale meteoritului vor rămâne probabil tranzacţionate pe piaţa colecţionarilor şi prezentate ocazional la vânzare pe platforme online, în paralel cu prezenţa unor piese în muzee străine, conform raportării jurnalistice citate.
