Fostul ministru al Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a avertizat, duminică seară, că sistemul medical românesc traversează o criză economică deosebit de severă, existând riscul ca servicii şi programe esenţiale să rămână nefinanţate de la începutul trimestrului al patrulea.
Cadrele medicale şi programele critice, ameninţate de lipsa banilor
Într-o intervenţie la TVR Info, Rogobete a afirmat că, în cei cinci ani în care a activat în minister, fie ca consilier, secretar de stat sau ministru, nu a întâlnit o situaţie economică în sănătate atât de gravă. Fostul ministru a relatat vizite recente în spitale din judeţul Hunedoara şi a dat ca exemplu situaţia dintr-o Unitate de Primiri Urgenţe unde, potrivit unui medic, mai exista „o singură doză pentru pacienţii cu infarct”.
„Mai am o singură doză pentru pacienţii cu infarct miocardic acut. Dacă în noaptea asta vine un pacient cu infarct, am ce să-i dau, dar dacă mâine dimineaţă vine un alt pacient cu infarct miocardic acut, nu mai am medicamente.”
Rogobete a subliniat că această relatare simplă ilustrează gravitatea problemei şi a atras atenţia că mai multe componente esenţiale ale sistemului de sănătate se află la limită din punct de vedere financiar.
- Serviciile de ambulanţă — „banii pentru ambulanţă sunt la limită; de la 1 octombrie nu mai există buget”, a afirmat fostul ministru.
- Unităţile de Primiri Urgenţe — fondurile alocate pentru funcţionare sunt insuficiente pentru trimestrul patru.
- Programe naţionale şi acţiuni prioritare — finanţarea pentru secţiile critice (ATI, AVC, infarct, arsuri grave, politraumă etc.) pentru perioada începând cu 1 octombrie ar rămâne neasigurată.
Programe majore gestionate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Fostul ministru a menţionat, de asemenea, că şi programele majore administrate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sunt expuse presiunilor financiare. În textul intervenţiei a fost menţionat explicit Programul Naţional de Oncologie, ca parte dintre cele mai mari programe care pot fi afectate.
| Program/Serviciu | Problema semnalată |
|---|---|
| Ambulanţă | Buget la limită; risc de lipsă de finanţare din 1 octombrie |
| Unităţi de Primiri Urgenţe | Fonduri insuficiente pentru trimestrul al patrulea |
| Programe pentru secţii critice (ATI, AVC, infarct, arsuri, politraumă) | Finanţare pentru T4 neasigurată |
| Programul Naţional de Oncologie | Menţionat ca parte din programele majore gestionate de CNAS, expuse riscurilor financiare |
Declaraţiile vin pe fondul, potrivit lui Rogobete, al unor crize suprapuse la nivel naţional, inclusiv o situaţie politică care, pe lângă costurile economice, ar putea avea consecinţe directe asupra sănătăţii populaţiei prin perturbarea finanţării şi a funcţionării serviciilor medicale.
Consecinţe şi cadrele legale ale funcţionării sistemului
Avertismentul fostului ministru ridică întrebări imediate privind continuitatea asistenţei medicale în cazul în care bugetele pentru serviciile şi programele menţionate nu vor fi realocate sau suplimentate. Lipsa finanţării poate afecta achiziţia de medicamente şi materiale, plata personalului, funcţionarea ambulanţelor şi capacitatea unităţilor de urgenţă de a răspunde adecvat cazurilor critice.
Orice decizie privind alocarea bugetară pentru trimestrul al patrulea este în responsabilitatea instituţiilor abilitate — Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi, în ultimă instanţă, Guvernul — care trebuie să gestioneze resursele şi prioritizarea programelor în concordanţă cu prevederile legale şi cu nevoile clinice.
În contextul în care fostul ministru s-a aflat recent în teritoriu, relatările directe din spitale şi îngrijorarea legată de aprovizionarea cu medicamente pentru urgenţe subliniază necesitatea unei evaluări rapide şi transparente a stocurilor, precum şi a unui plan de urgenţă pentru a preveni situaţii în care pacienţii critici nu pot primi tratamentele necesare.
Rogobete a formulat un apel implicit către autorităţi pentru a remedia dezechilibrele financiare înainte ca acestea să se transforme în efecte directe asupra sănătăţii populaţiei. Orice decizie medicală particulară trebuie discutată cu medicul curant; în cazuri de urgenţă, serviciile medicale de urgenţă şi ambulanţa rămân punctele de contact imediate.
