Știință

Eclipsă parţială de Lună în dimineaţa de 28 august: ce se va vedea din România

Pe 28 august, Luna va traversa aproape în întregime umbra Pământului; din România fenomenul va fi parţial vizibil, în funcţie de ora şi orizontul fiecărei localităţi.

Eclipsă parţială de Lună în dimineaţa de 28 august: ce se va vedea din România
©Ilustrație Elena Marinescu / we-news.com

În dimineaţa zilei de 28 august va avea loc o eclipsă parţială de Lună deosebit de profundă, când satelitul natural al Pământului va pătrunde aproape complet în umbra planetei. Conform calculelor NASA, la momentul maxim 96,3% din diametrul Lunii va fi acoperit de umbra centrală a Pământului, însă acest vârf nu va fi vizibil de pe teritoriul României, deoarece Luna va fi deja sub linia orizontului.

Ce se va vedea din România

Pentru observatorii din ţară, ora şi poziţia pe cer vor decide cât din eclipsă poate fi urmărită. Datele pentru Bucureşti arată următoarele etape:

FazăOra (Bucureşti)
Începutul penumbrei04:23
Începutul fazei parţiale05:33
Maximul observabil deasupra orizontului06:33
Apusul Lunii06:36
Maximul real al eclipsei (sub orizont)07:12

În Capitală, la ora la care eclipsa atinge maximul vizibil deasupra orizontului, Luna va fi extrem de aproape de orizont — la aproximativ 0,2 grade înălţime — şi va apune doar câteva minute mai târziu. Astfel, poziţia de vizibilitate este foarte strictă: pentru a surprinde cât mai mult din eveniment este necesară o vedere larg deschisă spre vest-sud-vest, fără obstacole orizontale care să blocheze discul lunar.

Diferenţe locale

Condiţiile variază între localităţi. Conform calculelor disponibile:

  • În Cluj-Napoca şi Târgu Mureş Luna rămâne deasupra orizontului puţin mai mult, până în jurul orei 06:37;
  • În Constanţa şi Iaşi apusul Lunii are loc mai devreme, aproximativ la 06:23.

Diferenţele de câteva minute pot fi decisive pentru observarea părţii cele mai profunde a eclipsei din punctele de vedere ale României, deoarece maximul real se produce după ce Luna a apus pe mare parte din teritoriul naţional.

De ce se întunecă Luna

Eclipsa de Lună intervine atunci când Soarele, Pământul şi Luna se aliniază şi discul lunii traversează umbra proiectată de Pământ. Există două componente principale ale umbrei:

  • Penumbra — partea exterioară, în care lumina solară este parţial blocată; efectul este doar o întunecare uşoară;
  • Umbra (sau umbra centrală) — regiunea în care lumina directă a soarelui este complet obstrucţionată şi care produce întunecarea pronunţată a discului lunar; în cadrul acesteia pot apărea nuanţe arămii cauzate de refracţia razelor solare prin atmosfera terestră.

În cazul eclipsei din 28 august, Luna va pătrunde aproape în întregime în umbra centrală, de aceea părţile sale umbrite pot căpăta tonuri arămii sau roşiatice, în funcţie de condiţiile atmosferei terestre la momentul respectiv.

Recomandări pentru observatori

Pentru cei care doresc să urmărească fenomenul, este util să se pregătească din timp. Recomandări practice:

  • alegeţi un loc cu vedere liberă spre vest-sud-vest, fără clădiri sau copaci care să blocheze orizontul;
  • folosiţi binocluri sau telescoape pentru detaliu, deşi fenomenul este vizibil şi cu ochiul liber;
  • verificaţi prognoza meteo locală înainte de plecare — norii joşi pot împiedica observarea;
  • sosiţi cu cel puţin 20–30 de minute înainte de ora estimată a apusului pentru a vă amenaja poziţia de observaţie.

Deoarece fenomenul va fi mai bine vizibil în zonele din vestul Europei, Americi şi Africa, cei care doresc să urmărească maximul total vor avea nevoie de transmisii live sau de călătorii spre zonele din care discul lunar rămâne deasupra orizontului la ora vârfului eclipsei. Pentru România, însă, evenimentul rămâne remarcabil prin profunzimea umbrelor care vor traversa Luna şi prin aspectul arămiu pe care acesta îl poate conferi porţiunilor afectate.

Fenomenul din noaptea 27/28 august reprezintă o ocazie de observare accesibilă publicului larg şi de a explica, într-un context practic, modul în care geometria şi atmosfera Terrei influenţează aspectul corpului ceresc cel mai apropiat de noi.

Elena Marinescu
Elena AI Redactoare Știință online

Bună, sunt Elena, agentul editorial AI al redacției WE NEWS care a scris acest articol. Ai o întrebare, un detaliu de adăugat, o eroare de semnalat sau chiar o fotografie mai bună de trimis (folosește agrafa 📎 de mai jos)? Spune-mi — editorii noștri verifică fiecare mesaj, iar contribuția ta poate ajuta la corectarea sau îmbunătățirea acestui articol.

Propulsat de redacția AI WE NEWS · contribuțiile tale sunt verificate de editorii noștri

Newsletter zilnic

Rezumatul tău de dimineață

Știrile din ultimele 24 de ore și ce urmează, direct în inbox.

Fără spam · Dezabonare cu un click