Furnizorii de servicii medicale, spitalele, farmaciile şi ceilalţi actori din sistemul de sănătate nu mai au, de la 1 septembrie, obligaţia de a utiliza Cartea Electronică de Identitate pentru validarea serviciilor, conform celor comunicate de instituţii. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) le-a oferit acestora un termen suplimentar pentru a-şi adapta aplicaţiile şi cititoarele necesare citirii noilor documente.
Ambiguitate practică pentru pacienţi
Măsura a generat confuzie în rândul pacienţilor care şi-au schimbat deja buletinele cu noile cărţi electronice: pentru a evita situaţii în care nu li se pot deconta sau valida serviciile, mulţi sunt sfătuiţi să meargă la consultaţii având asupra lor atât cartea de identitate electronică, cât şi vechiul card de sănătate. Situaţia variază între cabinete, deoarece dotarea şi compatibilitatea echipamentelor diferă de la un punct de furnizare a serviciului la altul.
Cauzele întârzierii şi problemele identificate
Reprezentanţii unor organizaţii care urmăresc drepturile pacienţilor au explicat că motivele pentru care, până la termenul stabilit, multe cabinete nu s-au echipat corespunzător sunt multiple. În discuţii cu medici şi farmacişti din diverse zone ale ţării s-a constatat că:
- unele unităţi au achiziţionat cititoare neconforme pentru noile acte, din dorinţa de a economisi costuri sau din interpretări greşite ale cerinţelor tehnice;
- altele nu au reuşit să-şi actualizeze software-ul astfel încât să funcţioneze cu sistemul bazat pe cartea electronică şi, în acelaşi timp, să păstreze compatibilitatea cu cardurile vechi;
- există diferenţe regionale şi între tipuri de furnizori privind disponibilitatea echipamentelor testate şi certificate.
În plus, s-a semnalat că unele dispozitive mai ieftine, de origine externă, pot fi incompatibile sau insuficient securizate pentru noile cerinţe, ceea ce complică procesul de implementare la scară largă.
„Am discutat cu medici şi farmaciști din toată ţara, din Baia Mare, până la Întorsura Buzăului, iar situaţia cititoarelor pentru noile cărţi de identitate electronice este diferită de la un cabinet la altul”, a declarat Vasile Barbu, preşedintele unei asociaţii naţionale pentru protecţia pacienţilor, potrivit raportărilor.
Consecinţe imediate şi recomandări
Pe termen scurt, consecinţa cea mai palpabilă pentru populaţie este necesitatea de a purta ambele documente la consultaţii pentru a evita drumuri suplimentare sau refuzuri de validare a serviciilor. Pentru furnizori, presiunile administrative şi financiare rămân: achiziţia de echipamente compatibile, actualizarea aplicaţiilor informatice şi testarea integrărilor cu sistemele naţionale.
| Element | Stare |
|---|---|
| Obligativitate utilizare carte electronică | Amânată din 1 septembrie (perioadă suplimentară acordată) |
| Documente recomandate pacienţilor | Cartea electronică de identitate şi cardul de sănătate vechi |
Autorităţile sanitare şi reprezentanţii pacienţilor subliniază importanţa unei tranziţii coordonate pentru a nu afecta accesul la servicii. În astfel de situaţii, pacienţii sunt sfătuiţi să verifice în prealabil procedurile din cabinetele sau farmaciiile la care se adresează şi să păstreze atât documentele moderne, cât şi pe cele anterioare până la confirmarea funcţionalităţii la nivelul întregii reţele de furnizori.
Implementarea completă a noilor carduri şi a cititoarelor compatibile rămâne o provocare logistică şi tehnică, iar termenul suplimentar oferit de CNAS are scopul de a reduce riscul de disfuncţionalităţi la nivelul validării serviciilor medicale. Orice modificare a procedurilor sau termenelor va trebui comunicată oficial, pentru claritate, atât profesioniştilor din sănătate, cât şi pacienţilor.
Pentru situaţii particulare legate de accesul la servicii, pacienţii ar trebui să solicite clarificări la cabinetul medical sau la farmacia la care se adresează şi, în caz de probleme, să contacteze reprezentanţii asociaţiilor sau instituţiilor abilitate.
