Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a anunţat joi că l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Ozerov, căruia i-a înmânat o notă de protest în legătură cu intenţia Moscovei de a deschide pe teritoriul transnistrean până la 16 secţii de votare pentru alegerile legislative din Rusia, programate între 18 şi 20 septembrie, informează NewsMaker şi News.ro.
Argumentele Chişinăului
Ministerul reaminteşte că orice organizare a unui proces electoral pe teritoriul Republicii Moldova necesită "acordul prealabil şi expres al autorităţilor de la Chişinău" şi a solicitat părţii ruse să se abţină de la deschiderea acelor secţii de votare în raioanele din stânga Nistrului. Reacţia vine după declaraţiile liderului de facto din Transnistria, Vadim Krasnoselski, care anunţase anterior intenţia Rusiei de a constitui până la 17 secţii în stânga Nistrului.
Ministerul califică drept „inacceptabilă” amplasarea unor secţii de vot fără acordul autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova. Totodată, a fost confirmat faptul că Ambasada Rusiei la Chişinău coordonase cu autorităţile constituţionale deschiderea unei singure secţii de votare la Chişinău, dar anunţurile privind deschiderea altor secţii în regiunea transnistreană au generat protestul formal.
Paşii anunţaţi de autorităţile de la Chişinău
- Convocarea ambasadorului agreat al Federaţiei Ruse, Oleg Ozerov, la Ministerul Afacerilor Externe.
- Înmânarea unei note de protest în legătură cu intenţiile de deschidere a mai multor secţii de votare în stânga Nistrului.
- Reiterarea principiului că desfăşurarea oricărui proces electoral pe teritoriul Republicii Moldova se face numai cu acordul autorităţilor constituţionale.
Ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, precizase anterior, după o şedinţă a Guvernului, că Chişinăul va transmite oficial o notă de protest Ambasadei Rusiei la Chişinău şi a calificat drept "un demers neprietenos" iniţiativa de a organiza secţii de vot fără permisiunea autorităţilor constituţionale.
„Orice altă secţie de vot deschisă fără acordul autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova este un demers neprietenos”, a declarat Mihai Popşoi.
Context şi consecinţe regionale
Disputa privind organizarea de secţii de vot în Transnistria reflectă tensiunile persistente între Chişinău şi Moscova şi pune în evidenţă vulnerabilităţile instituţionale generate de statutul special al regiunii separatiste transnistrene. Deschiderea mai multor secţii de vot de către autorităţi sau structuri care acţionează cu sprijinul Rusiei poate fi percepută de autorităţile constituţionale moldovene drept o încălcare a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale.
Pe plan practic, organizarea de secţii de vot în Transnistria fără acordul Chişinăului ar putea alimenta tensiuni diplomatice şi politice între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, cu repercusiuni asupra dialogului bilateral şi asupra stabilităţii locale. De asemenea, astfel de demersuri au potenţialul de a influenţa percepţiile şi comportamentul cetăţenilor din regiune, în special în contextul unor campanii electorale sensibile.
Reacţia rapidă a Chişinăului prin convocarea ambasadorului şi transmiterea unei note de protest indică intenţia autorităţilor de a respinge orice acţiune care ar eroda competenţele instituţiilor constituţionale şi de a semnala comunităţii internaţionale existenţa unui potenţial element de destabilizare în preajma unui exerciţiu electoral major în Federaţia Rusă.
| Element | Detaliu |
|---|---|
| Date ale alegerilor | 18–20 septembrie |
| Secţii anunţate de Krasnoselski | 17 |
| Secţii contestate de Chişinău | 16 (în plus faţă de cea de la Chişinău) |
Rămâne de văzut dacă Federaţia Rusă va ajusta planurile privind deschiderea secţiilor de vot în Transnistria în urma notei de protest şi a presiunii diplomatice. Orice evoluţie în acest dosar va fi atent monitorizată în contextul relaţiilor regionale şi al intereselor de securitate care privesc direct Republica Moldova şi vecinătatea sa, inclusiv România.
