În 15 august, judeţul Maramureş îşi pune în prim‑plan identitatea culturală şi spirituală: o zi de manifestări organizată sub semnul tradiţiei va începe la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia şi va continua, în după‑amiaza aceleiaşi zile, în centrul oraşului Târgu Lăpuş, cu un festival la care vor urca pe scenă ansambluri şi delegaţii din şapte ţări.
Deschiderea la mănăstire şi semnificaţia religioasă
Programul zilei debutează la ora 09:00, la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia, unde va fi oficiată o Sfântă Liturghie Arhierească de către Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, în prezenţa Preacuviosului Părinte Arhimandrit Macarie Motogna, stareţul mănăstirii, şi a unui sobor de preoţi şi diaconi. Evenimentul marchează, potrivit organizatorilor, anul Centenarului Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia şi are binecuvântarea Ierarhului, punând în legătură dimensiunea spirituală cu patrimoniul cultural al zonei.
Festivalul Internaţional al Identităţii Tradiţionale la Târgu Lăpuş
Sărbătoarea se mută în centrul oraşului Târgu Lăpuş la ora 17:00, unde Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania”, principalul organizator şi ambasador cultural al manifestării, va reuni pe aceeaşi scenă grupuri reprezentative din următoarele state:
- Republica Moldova
- Ucraina
- Azerbaidjan
- Kazahstan
- Albania
- India
- România
Concertele şi demonstraţiile folclorice vor fi axate pe «patrimoniul viu» şi pe dialogul dintre tradiţii, potrivit organizatorului. Evenimentul este prezentat ca o platformă de întâlnire pentru port, cântec şi obiceiuri, menită să prezinte atât specificul Maramureşului, cât şi feluri de manifestare culturală din rândul comunităţilor invitate.
„No, amu‑i musai să vii! Pe 15 august, în oraşul Târgu Lăpuş, ţara Lăpuşului, sărbătorim împreună cea de‑a doua ediţie a Zilei Naţionale a Maramureşului!... Ne‑om vedea în Lăpuş, pe 15 august! Acolo unde tradiţiile Maramureşului se întâlnesc, anul acesta, cu tradiţiile lumii!”
Această invitaţie a organizatorilor, formulată în graiul local, pune accentul pe continuitatea obiceiurilor şi pe dorinţa de a arăta «cine suntem» în plan etnografic: ţara Maramureşului, ţara Lăpuşului, ţara Chioarului şi ţara Codrului, denumiri folosite aici pentru a desemna zone etnografice cu tradiţii specifice.
Organizare şi aşteptări
Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” anunţă că va asigura o prezenţă artistică consistentă, reunind pe aceeaşi scenă reprezentanţi ai muzicii şi portului tradiţional. Evenimentul are şi o componentă religioasă şi comemorativă, prin marcarea Centenarului mănăstirii Rohia, astfel că publicul este invitat să participe la ambele repere ale programului: slujba de dimineaţă şi festivalul de seară în Târgu Lăpuş.
Organizatorii pun accent pe dialogul intercultural şi pe conservarea meşteşugurilor locale, iar participanţii străini vor aduce elemente specifice propriilor culturi, în cadrul spectacolului dedicat identităţii tradiţionale.
| Loc | Ora | Eveniment |
|---|---|---|
| Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia | 09:00 | Sfântă Liturghie Arhierească |
| Centrul oraşului Târgu Lăpuş | 17:00 | Festivalul Internaţional al Identităţii Tradiţionale |
Ce înseamnă pentru comunitate
Într‑o zonă în care obiceiurile şi portul popular păstrează legătura directă cu peisajul şi vieţuirea locuitorilor, astfel de manifestări contribuie la afirmarea imaginii Maramureşului ca spaţiu cu patrimoniu viu. Târgu Lăpuş, ales ca gazdă a festivalului din această ediţie, devine pentru o zi loc de întâlnire între meşteşuguri locale şi tradiţii dincolo de graniţe, ceea ce poate stimula şi turismul cultural în perioada latei verii.
Evenimentul este şi o ocazie pentru comunităţi să reafirme valorile locale într‑un context deschis, iar prezenţa unor delegaţii din ţări cu tradiţii diferite oferă publicului posibilitatea de a vedea asemănări şi diferenţe în modul de păstrare a patrimoniului imaterial.
Programul integral şi eventualele informaţii logistice au fost comunicate de organizatorii Ansamblului Folcloric Naţional „Transilvania”.
Peisajele Maramureşului — mănăstiri, cătune şi sate cu case acoperite în şindrilă — rămân cadrul natural în care aceste tradiţii se revendică. Ziua Maramureşului, prin combinarea dimensiunii religioase cu cea cultural‑artistică, caută să pună în lumină tocmai această legătură între credinţă, identitate şi patrimoniu.
