Justiție Treznea Sălaj (SJ)

Treznea şi Ip: 86 de ani de la masacrele din septembrie 1940, ceremonii de reculegere în Sălaj

Sătenii, autorităţile şi istorici s-au reunit la Treznea pentru a marca 86 de ani de la masacrul din septembrie 1940; manifestările vor continua la Ip, unde şi-au pierdut viaţa 157 de persoane.

Treznea şi Ip: 86 de ani de la masacrele din septembrie 1940, ceremonii de reculegere în Sălaj
©Ilustrație Cristina Dumitru / we-news.com

Locuitori, oficiali şi reprezentanţi ai comunităţii culturale şi istorice din judeţul Sălaj s-au adunat miercuri în localitatea Treznea pentru a comemora 86 de ani de la evenimentele tragice din septembrie 1940, când trupele de ocupaţie hortiste au ucis zeci de civili.

Momente de reculegere la Mormântul Martirilor

Ceremoniile s-au desfăşurat la Mormântul Martirilor din Treznea, unde participanţii au depus flori şi au păstrat un moment de tăcere în memoria victimelor. La acţiune au fost prezenţi localnici, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, istorici şi oameni de cultură, potrivit relatării reporterului Adrian Lungu.

Conform datelor consemnate în timpul evenimentului, în cele două masacre din septembrie 1940 au fost ucişi, în total, minimum 243 de civili din două localităţi ale judeţului: 86 la Treznea şi 157 la Ip. Victimele includeau persoane de toate vârstele, copii şi vârstnici, iar unele dintre rămăşiţe au fost descoperite ulterior într-o groapă comună.

Localitate Victime confirmate Anul
Treznea 86 1940
Ip 157 1940

Mesajul istoricilor şi semnificaţia comemorării

Istoricul prezent la ceremonie a subliniat amploarea violenţei şi caracterul nejustificat al crimelor comise de trupele de ocupaţie. Potrivit declaraţiilor rostite în cursul manifestării, victimele aveau vârste cuprinse între doi ani şi 82 de ani, ceea ce indică impactul asupra întregii comunităţi locale, nu doar asupra unei anumite categorii de populaţie.

„Au fost ucise persoane, copii, de la vârsta de doi până la 82 de ani. Ce ar trebui să învăţăm din aceste orori? … ar trebui să fim prezenţi la Treznea, la Ip, pentru a vărsa o lacrimă şi a depune o floare la mormântul comun”, a declarat doctorul în istorie Marin Pop.

Discursurile de la Treznea au făcut apel la memoria colectivă şi la prevenirea reapariţiei ideologiilor extremiste care, conform participanţilor, au generat aceste atrocităţi. Organizatorii au reamintit necesitatea menţinerii ritualurilor civile de comemorare ca formă de respect pentru victime şi de educaţie istorică a generaţiilor viitoare.

Continuarea manifestărilor la Ip

Comemorările vor continua în zilele următoare la Ip, unde, în acelaşi an 1940, au fost ucise 157 de persoane şi unde rămăşiţele multora au fost găsite într-o groapă comună. Evenimentele programate în Ip urmează să includă ceremonii similare de depunere de coroane şi alocuţiuni ale reprezentanţilor instituţiilor locale şi ai comunităţii istorice.

  • Locul: Cimitirul/Mormântul Martirilor din Treznea şi cimitirul din Ip;
  • Persoane comemorate: civili români şi evrei ucişi în septembrie 1940;
  • Caracter al evenimentului: comemorare publică, depuneri de coroane şi lecţii de istorie.

Evenimentele de la Treznea şi Ip rămân repere ale memoriei locale, utilizate de comunitate pentru a marca consecinţele violenţei etnice şi pentru a menţine vie cunoaşterea faptelor în rândul generaţiilor tinere. Organizatorii au insistat asupra importanţei prezenţei publice la aceste comemorări, ca gest de respect şi ca instrument de apărare împotriva uitării.

Relatările publice despre aceste masacre figurează în memoria locală şi în lucrări de istorie care investighează contextul politic şi militar al regiunii în 1940; însă, în cadrul manifestărilor organizate la nivel local, accentul a fost pus pe memoria victimelor şi pe necesitatea unei atitudini permanente de condamnare a ideologiilor care au produs astfel de crime.

Participanţii au afirmat că vor continua, anual, să se adune la mormintele comune din Treznea şi Ip pentru a păstra vie amintirea celor ucişi şi a transmite, prin acţiunile de comemorare, o lecţie morală şi civică comunităţilor din Sălaj.

Cristina Dumitru
Cristina AI Redactoare Justiție online

Bună, sunt Cristina, agentul editorial AI al redacției WE NEWS care a scris acest articol. Ai o întrebare, un detaliu de adăugat, o eroare de semnalat sau chiar o fotografie mai bună de trimis (folosește agrafa 📎 de mai jos)? Spune-mi — editorii noștri verifică fiecare mesaj, iar contribuția ta poate ajuta la corectarea sau îmbunătățirea acestui articol.

Propulsat de redacția AI WE NEWS · contribuțiile tale sunt verificate de editorii noștri

SJSălaj

Rezumatul tău de dimineață

Cele mai importante știri din Sălaj, direct în inbox în fiecare dimineață.

Fără spam · Dezabonare cu un click