Jalon PNRR şi consecinţe pentru sectorul Bacău–Pașcani
Lucrările de construcţie pe cele trei loturi ale Autostrăzii Moldovei A7 dintre Bacău şi Pașcani au intrat într-o etapă decisivă din perspectiva decontării prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Potrivit explicaţiilor oferite de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horaţiu Cosma, până la data de 31 august 2026 este necesar ca progresul financiar al fiecărui contract să atingă un nivel orientativ de 80–90%.
Pragul menţionat are ca obiectiv demonstrabil realizarea fizică a lucrărilor pe teren şi confirmarea acestora prin situaţii de lucrări aprobate de inginer şi dirigintele de şantier. Conform comunicării oficiale, nu este obligatoriu ca toate facturile să fie şi încasate până la acel termen; este suficientă existenţa documentaţiei justificative care va fi transmisă Comisiei Europene pentru a atesta îndeplinirea jalonului PNRR.
Structura sectorului şi stadiul lucrărilor
Sectorul dintre Bacău şi Pașcani are o lungime totală de aproximativ 77,4 kilometri şi este împărţit în trei loturi, cu caracteristici şi lungimi distincte:
- Lot 1: Bacău (Săucești)–Trifești — aprox. 30,3 km;
- Lot 2: Trifești–Gherăești — aprox. 19 km;
- Lot 3: Mircești–Pașcani — aprox. 28,09 km, încheindu-se la km 77+393,7, punctul care marchează capătul sectorului.
Oficiul de Ştiri a urmărit în ultimele luni lucrările de pe lotul Mircești–Pașcani, unde procesul de asfaltare a demarat în cursul verii. Această secţiune este deosebit de importantă pentru accesibilitatea Pașcaniului şi pentru legătura rutieră a zonei cu restul Moldovei.
„Termenul de 31 august 2026 este legat de jalonul stabilit în cadrul PNRR pentru cele trei loturi dintre Bacău și Pașcani”
Ceea ce înseamnă pragul de 80–90% pentru circulaţie
Reprezentanţii Ministerului Transporturilor au subliniat că atingerea nivelului financiar stabilit nu echivalează automat cu deschiderea imediată a tronsonului pentru trafic. Pragul are rolul de a demonstra, în faţa Comisiei Europene, că lucrările au avansat suficient pentru a justifica finanţarea. Deschiderea efectivă a circulaţiei va depinde de finalizarea tehnică a elementelor de infrastructură, recepţii, avize şi de stadiul plăţilor aferente, paşi care pot necesita timp suplimentar după 31 august.
Din perspectiva beneficiarilor locali — administraţii, firme de transport, agenţi economici şi rezidenţi — această distincţie între progres financiar şi deschidere efectivă a traseului are implicaţii importante pentru planificarea rutelor, pentru estimările de timp de tranzit şi pentru aşteptările privind dezvoltarea economică locală.
Documente şi proceduri pentru justificarea jalonului
În vederea confirmării îndeplinirii jalonului PNRR, este necesară consolidarea evidenţei lucrărilor efectuate în teren şi transmiterea documentelor justificative care atestă execuţia. Aceste documente includ situaţii de lucrări aprobate de inginer şi dirigintele de şantier; ele vor fi utilizate în relaţia cu autorităţile europene pentru a demonstra progresul financiar solicitat.
| Element | Valoare/descriere |
|---|---|
| Lungime totală sector | ~77,4 km |
| Lot 1 | ~30,3 km (Bacău–Trifești) |
| Lot 2 | ~19 km (Trifești–Gherăești) |
| Lot 3 | ~28,09 km (Mircești–Pașcani), capăt la km 77+393,7 |
Pe termen scurt, autorităţile de proiect şi constructorii trebuie să prioritizeze operaţiunile documentare şi execuţia în teren care pot fi validate de către diriginte şi inginer, astfel încât fiecare contract să atingă nivelul financiar cerut. Pentru comunitatea din Pașcani, orice întârziere în atingerea jalonului sau neconcordanţe între lucrările realizate şi documentaţia de suport ar putea avea consecinţe asupra capacităţii de decontare prin PNRR şi, implicit, asupra ritmului finalizării tronsoanelor.
Următoarele verificări şi raportări către forurile europene vor stabili dacă progresul raportat până la 31 august va fi considerat satisfăcător pentru menţinerea finanţării în cadrul programului PNRR.
