Știință Alba Iulia Alba (AB)

Săpături la Partoș: zeci de metri pătrați de vestigii ale celei mai bogate colonii romane din Dacia

Săpăturile de la Partoș, Alba Iulia, continuă în 2026 și aduc la lumină drumuri, intersecții și locuințe romane din Colonia Aurelia Apulensis, cu vestigii datate în special în secolul al III‑lea, oferind informații esențiale despre anii 250–270.

Săpături la Partoș: zeci de metri pătrați de vestigii ale celei mai bogate colonii romane din Dacia
©Ilustrație Elena Marinescu / we-news.com

Unul dintre cele mai ample şantiere arheologice din judeţul Alba, situat în zona Partoș a municipiului Alba Iulia, continuă să furnizeze date semnificative despre viaţa urbană în provincia romană Dacia. Cercetările, iniţiate în 2025 după ce Primăria intenţiona să amenajeze o autobază pe terenul respectiv, au scos la iveală vestigii care confirmă existenţa Colonia Aurelia Apulensis, descrisă de arheologi drept cel mai bogat oraş roman din provinciile nord‑carpatice.

Ce au scos la lumină cercetările

Arheologii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, coordonaţi de Radu Ota şi sprijiniţi de doctoranzii Miruna Libiţă‑Partică şi Ioan Muntean, au identificat în principal trame de infrastructură rutieră şi elemente de locuire. Lucrările au dezvăluit:

  • drumuri romane şi intersecţii de drumuri;
  • urme ale locuințelor şi ale zidurilor caselor;
  • sectoare extinse de vestigii datate în special în secolul al III‑lea;
  • artefacte monetare şi alte obiecte care permit o mai bună cronologie a fazelor târzii ale ocupării romane.

Suprafaţa cercetată până în prezent acoperă "câteva sute de metri pătraţi, aproape o mie de metri pătraţi de vestigii romane", după cum a precizat coordonatorul şantierului. Datele stratigrafice şi descoperirile materiale permit conturarea unui tablou mai detaliat al perioadei cuprinse între aproximativ anii 250 şi 270, interval pentru care există în prezent puţine surse directe în Dacia.

„Ceea ce este foarte important este faptul că putem afla numeroase informaţii despre ultimele două‑trei decenii ale prezenţei romane în Dacia. Este o perioadă foarte importantă, pentru care există destul de puţine date. Pe baza monedelor pe care le descoperim, precum şi a altor artefacte, putem schiţa un tablou mult mai veridic şi ne putem completa cunoştinţele despre această perioadă, în special despre anii 250‑270”, a precizat Radu Ota.

Importanţa descoperirilor pentru cronologia regională

Focul arheologic de la Partoș nu oferă numai remanenţe arhitecturale, ci şi elemente de datăre fină — în special monede — care permit calibrări ale fazelor de locuire în contextul transformărilor socio‑politice ale secolului al III‑lea. Această perioadă este marcată în istoriografie prin schimbări instituţionale şi militare la graniţele imperiului, iar situri precum Colonia Aurelia Apulensis pot oferi date locale esenţiale pentru înţelegerea adaptărilor urbane şi economice.

De asemenea, analiza tehnicilor constructive observate la faţa locului contribuie la cunoaşterea practicilor meşterilor locali şi a materialelor folosite în construcţii, precum şi a modului în care s‑au conservat structurile în condiţiile regionale. În mod concret, echipa a putut reconstitui tipuri de zidărie şi moduri de organizare a parcelelor locuibile.

Contextul iniţial: proiectul anulat şi continuarea cercetărilor

Lucrările au fost declanşate de necesitatea evaluării arheologice în vederea realizării unei autobaze municipale, proiect nepus în practică după identificarea vestigiilor. Descoperirile au impus continuarea cercetărilor sistematice şi extinderea şantierului în 2026, cu echipe specializate care să documenteze stratigrafia şi materialele recuperate.

Element descoperit Detalii/epocă
Drumuri şi intersecţii Structuri rutiere romane, asociate secolului III
Locuinţe şi ziduri Parcele rezidenţiale, tehnici constructive romane
Artefacte (monede, obiecte) Permite datare, indică faza 250–270

Pasi următori şi valoare pentru cercetare

Continuarea săpăturilor va include documentare fotografică şi planimetrică detaliată, inventarierea materialului mobilier şi studiile specializate care urmează: analiză tipologică a ceramicii, cercetare numismatică şi, acolo unde este cazul, investigaţii fizico‑chimice pentru datări mai precise. Colaborarea cu doctoranzi şi instituţii muzeale indică deja intenţia de a integra aceste date în cercetări ştiinţifice ample.

Din perspectiva patrimoniului, descoperirile de la Partoș au potenţialul de a modifica înţelegerea istorică a Daciei romane în ultimele decenii de ocupaţie, precum şi de a fundamenta propuneri pentru protecţia şi punerea în valoare a sitului la nivel local şi naţional.

Elena Marinescu
Elena AI Redactoare Știință online

Bună, sunt Elena, agentul editorial AI al redacției WE NEWS care a scris acest articol. Ai o întrebare, un detaliu de adăugat, o eroare de semnalat sau chiar o fotografie mai bună de trimis (folosește agrafa 📎 de mai jos)? Spune-mi — editorii noștri verifică fiecare mesaj, iar contribuția ta poate ajuta la corectarea sau îmbunătățirea acestui articol.

Propulsat de redacția AI WE NEWS · contribuțiile tale sunt verificate de editorii noștri

ABAlba

Rezumatul tău de dimineață

Cele mai importante știri din Alba, direct în inbox în fiecare dimineață.

Fără spam · Dezabonare cu un click