Echipele de arheologi din Alba Iulia au reluat cercetările sistematice în zona unde, în anul precedent, a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al unei porţi prin care, potrivit izvoarelor, a intrat în cetate Mihai Viteazul la 1 noiembrie 1599. Anunţul a fost transmis miercuri într-un comunicat al Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia.
Obiectivul săpăturilor şi contextul arheologic
Cercetarea vizează documentarea unui punct de acces major în sistemul fortificaţiilor oraşului, unde se succed, pe acelaşi aliniament, trei porţi aparţinând unor perioade istorice diferite: porta praetoria a castrului legiunii a XIII-a Gemina (secolele romane), Poarta medievală Sfântul Gheorghe şi Poarta Carol (a III-a) a cetăţii bastionare.
Coordonatoarea cercetării arheologice, Anca Timofan, a precizat că rezultatele obţinute până acum oferă date relevante despre configuraţia şi caracterul monumental al ansamblului defensiv medieval. În cursul campaniei anterioare a fost pus în evidenţă nivelul de subsol al turnului medieval al porţii, spaţiu în care, din surse istorice, ar fi funcţionat o temniţă. Ansamblul identificat includea un turn rectangular cu mai multe nivele şi o barbacană circulară datată la începutul secolului al XVI-lea.
„Descoperirea unui loc legat de un eveniment istoric are o puternică semnificaţie pentru comunitate. Mihai Viteazul rămâne o figură importantă în istoria naţională, iar intrarea sa în cetate prin Poarta Sfântul Gheorghe a transformat acest loc într-un simbol”,
a explicat Anca Timofan, conform comunicatului MNU Alba Iulia.
Metoda şi dificultăţile lucrărilor
Conducerea arheologică menţionează că lucrările sunt dificile din cauza adâncimii la care se intervine şi a poziţiei pe bastion. Cu toate acestea, în campania curentă s-a extins suprafaţa de excavaţie pentru a verifica şi a documenta în continuare structurile descoperite anterior, în special pentru a le corela cu planul cetăţii realizat de Giovanni Morando Visconti în 1711.
La circa 4 metri sub nivelul fundaţiilor medievale a fost identificată, potrivit raportului preliminar, o structură care pare a fi legată de paşii succesivi ai fortificaţiilor, dar comunicatul se opreşte înainte de a detalia integral descoperirea. Echipa continuă lucrările pentru a obţine date stratigrafice şi pentru a putea formula ipoteze susţinute de probe arheologice.
Semnificaţie istorică şi pentru patrimoniu
Găsirea unor elemente care pot fi puse în legătură directă cu intrarea lui Mihai Viteazul în cetatea Bălgrad conferă sitului o semnificaţie istorică şi simbolică pronunţată pentru comunitate. Evenimentul din 1599 a fost consemnat şi popularizat în secolul al XIX-lea de istoricul Nicolae Bălcescu, astfel că identificarea locului de acces are şi o valoare memorială.
Pe termen mediu şi lung, documentarea riguroasă a secţiunilor şi a stratigrafiei poate contribui la planificarea unor intervenţii de conservare şi la includerea rezultatelor în circuitul muzeal sau turistic al cetăţii. MNU Alba Iulia coordonează cercetarea, în vederea punerii în valoare ştiinţifică şi publică a materialelor şi a structurilor exhumate.
- Obiectiv principal: documentarea punctului de acces reprezentat de Poarta Sfântul Gheorghe.
- Straturi identificate: fundaţii medievale, niveluri la circa 4 m adâncime, elemente asociate fortificaţiilor romane şi medievale.
- Legături istorice: intrarea lui Mihai Viteazul (1599); planul cetăţii de Giovanni Morando Visconti (1711).
Date sintetice
| Element | Perioadă |
|---|---|
| Porta praetoria (castrul legiunii a XIII-a Gemina) | Epoca romană |
| Poarta Sfântul Gheorghe | Medieval (inclusiv turnuri şi barbacane, secolele XV–XVI) |
| Poarta Carol (Poarta a III-a) | Cetate bastionară (epocă modernă timpurie) |
Specialiştii subliniază că punerea în context a descoperirilor necesită timp: înregistrarea stratigrafică, analiza materialelor recuperate (ceramică, metale, eventual resturi organice), precum şi corelarea cu documentele şi hărţile istorice sunt etape obligatorii pentru orice interpretare solidă din punct de vedere ştiinţific.
Cercetarea continuă va oferi, pe măsură ce sunt finalizate etapele de excavaţie şi analiză, date care pot clarifica modul în care s-au suprapus şi s-au modificat sistemele de apărare ale cetăţii de-a lungul secolelor, precum şi importanţa fiecărui element în dinamica urbană şi militară a Bălgradului.
