Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) înregistrează pierderi semnificative şi la nivelul judeţului Alba: 71 de proiecte din teritoriu figurează ca eliminate, suspendate, reziliate, denunţate sau aflate în diverse proceduri de încetare, conform datelor puse la dispoziţie pentru o investigaţie comună realizată de Context.ro, Info Sud-Est, Átlátszó Erdély şi Monitorul de Botoşani.
Valoare totală şi structură a problemelor
Valoarea cumulată a proiectelor identificate în judeţul Alba ajunge la aproximativ 518,69 milioane lei. Din această sumă, finanţarea prevăzută prin PNRR este de 412,19 milioane lei, la care se adaugă TVA estimat la 77,92 milioane lei şi cheltuieli neeligibile de circa 28,58 milioane lei, potrivit listelor oficiale obţinute de jurnalişti pe baza Legii 544/2001 şi transmise de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Proiectele afectate sunt distribuite în 32 de localităţi din judeţ, iar situaţiile administrative ale acestora variază: unele au fost iniţial contractate şi ulterior reziliate, altele au intrat în proceduri de suspendare sau în faze de încetare a contractelor.
| Indicator | Valoare (lei) |
|---|---|
| Valoare totală proiecte | 518.690.000 |
| Finanţare PNRR | 412.190.000 |
| TVA | 77.920.000 |
| Cheltuieli neeligibile | 28.580.000 |
Cazul Spitalului Judeţean Alba Iulia
Cel mai important proiect menţionat în listă este legat de Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia — investiţia pentru relocarea şi modernizarea Secţiei de Oncologie şi înfiinţarea unui compartiment de cardiologie intervenţională. Iniţial inclus în PNRR, acest proiect a suferit o modificare de instrumentare: a fost etapizat şi transferat ulterior pe Programul Operaţional Sănătate 2021–2027.
Conform documentelor citate, proiectul se afla într-un stadiu avansat şi prevedea un corp nou de spital care să găzduiască secţii pentru oncologie medicală, radioterapie, hematologie, îngrijiri paliative şi cardiologie intervenţională, precum şi un heliport destinat transferului rapid al pacienţilor în situaţii critice. De asemenea, investiţia includea un ambulatoriu cu patru cabinete, patru săli de tratament, registratură şi spaţii auxiliare.
Pe lista oficială a Ministerului, proiectul figurează cu statutul "suspendat" şi este evaluat la o valoare totală de peste 277 milioane lei, din care aproximativ 221,37 milioane lei erau alocate prin PNRR, potrivit informaţiilor publicate de jurnaliştii implicaţi în investigaţie.
Impactul la nivel local
Retragerea sau suspendarea finanţărilor afectează serviciile publice şi planurile de dezvoltare în multiple sectoare: sănătate, infrastructură locală, utilităţi şi alte proiecte socio-economice. Pentru administraţiile locale, schimbările de statut implică necesitatea reproiectării fluxurilor de finanţare, identificării unor surse alternative şi, în unele cazuri, renegocierii contractelor cu executanţii.
- Numărul proiectelor afectate: 71
- Localităţi vizate: 32
- Finanţare PNRR afectată: 412,19 milioane lei
Municipalităţile şi instituţiile care se aflau în proceduri administrative trebuie să verifice stadiul contractelor şi să comunice clar etapizarea sau transferul proiectelor între programe operaţionale, acolo unde a fost cazul. Transferul proiectului spitalicesc pe Programul Operaţional Sănătate este un exemplu de astfel de ajustare, dar rămân întrebări privind termenele concrete de implementare şi securitatea finanţării în noile condiţii.
Context naţional şi resurse disponibile
Problemele semnalate în judeţul Alba reflectă o situaţie mai largă la nivel naţional, unde au fost identificate proiecte PNRR cu deficienţe de implementare sau cu modificări de schemă financiară. Autorii investigaţiei au folosit date primite de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cerute în baza Legii 544/2001, pentru a construi o hartă interactivă a proiectelor afectate pe judeţe şi localităţi.
Pentru beneficiari şi locuitori, recomandarea autorilor rapoartelor este să urmărească comunicările oficiale ale ministerelor implicate şi ale administraţiilor locale pentru a obţine informaţii actualizate privind stadiul proiectelor şi eventualele surse alternative de finanţare.
Datele publicate în investigaţie urmează să fie corelate cu deciziile viitoare ale autorităţilor de gestionare a fondurilor europene şi cu planurile locale de prioritizare a investiţiilor, pentru a minimiza pierderile şi întârzierile în furnizarea serviciilor publice vizate.
