Conform datelor statistice centralizate la 31 iulie 2026, județul Mureș avea 567 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, care totalizau 6.150 de camere și 13.949 de locuri‑pat. Cu aceste rezultate, Mureșul se situează pe locul 11 în clasamentul național al județelor, la toți cei trei indicatori: număr de unități, camere și paturi.
Poziționarea în regiunea Centru
Datele arată însă că, în regiunea Centru, Mureșul este depășit de mai multe județe. Cel mai mult se evidențiază Brașovul, care concentrează o parte însemnată din capacitatea de cazare a regiunii.
| Județ | Unități | Locuri‑pat |
|---|---|---|
| Brașov | 1.553 | 37.984 |
| Sibiu | 653 | 15.309 |
| Harghita | 700 | 14.319 |
| Mureș | 567 | 13.949 |
| Alba | 422 | 9.276 |
| Covasna | 148 | 5.518 |
| Cluj | 757 | 19.449 |
Pe ansamblu regional, Mureșul deține aproximativ 14,5% din paturile disponibile în Centru, în timp ce Brașovul singur însumează aproape 40%. În raport cu totalul țării, județul Mureș reprezintă circa 3,5% din unitățile de cazare și aproximativ 2,8% din locurile‑pat.
Structura ofertelor: predomină unitățile mici și mijlocii
Analiza capacității medii arată că o unitate de cazare din Mureș are, în medie, aproape 11 camere și 25 de locuri‑pat, sub media națională, care este de 30,5 locuri‑pat pe unitate. Aceasta reflectă un profil al județului dominat de structuri mici și mijlocii, mai degrabă decât de mari complexe hoteliere.
- Numărul redus al capacității medii indică o ofertă dispersată, compusă din pensiuni, cabane, apartamente și unități independente.
- Avantajul este o ofertă diversificată pentru turiști în căutare de experiențe locale; dezavantajul poate fi limitarea posibilităților de a atrage valuri mari de turiști simultan.
Context național: creștere susținută a unităților mici
La nivel național, România înregistra la aceeași dată 16.399 de structuri de cazare și 500.059 de locuri‑pat. Față de 31 iulie 2025, numărul unităților a crescut cu 14,5% (+2.074 unități), iar numărul paturilor cu 7,7% (+35.705 locuri‑pat).
Creșterea este determinată în special de extinderea segmentului de apartamente și camere de închiriat: numărul acestora a urcat cu 30,3% în un an, iar paturile oferite prin această formă s‑au majorat cu 32,7%. În prezent, 6.474 de unități din total sunt apartamente sau camere de închiriat, reprezentând aproape 4 din 10 unități de cazare din țară, multe fiind clasificate la 3 stele.
În consecință, capacitatea medie pe unitate a scăzut de la 32,4 la 30,5 locuri‑pat. Hotelurile rămân, însă, principala componentă ca pondere în totalul locurilor‑pat, cu 42,6%, majoritatea fiind de 3 sau 4 stele.
Impact local și direcții pentru dezvoltare
Pentru județele din Centru, inclusiv pentru Harghita și Mureș, tendințele naționale semnalizează două provocări: consolidarea calității serviciilor și adaptarea infrastructurii la un număr tot mai mare de unități mici. În absența unor investiții majore în unități cu capacitate mare, concurența se va da pe calitate, experiență locală și adaptare la cerințele pieței (digitalizare, marketing, standarde de clasificare).
Factorii de decizie locali, de la administrații la operatorii privați, vor trebui să evalueze cost‑eficiența investițiilor în infrastructură turistică și promovare colectivă a regiunii, astfel încât județele din Centru să valorifice fluxurile turistice generate de proximitatea stațiunilor montane și a atracțiilor culturale.
Pe termen scurt, operatorii din Mureș, Harghita și județele vecine pot urmări creșterea cererii pentru unități mici prin consolidarea ofertelor tematice (gastronomie locală, turism rural, festivaluri), dar și prin standardizarea serviciilor și promovare comună la nivel regional.
